Comunitatea ara­bilor din Ti­mi­şoara reprezintă cel mai important grup etnic format în zona de vest a ţării în ultimii 20 de ani. De acum înainte, copiii arabilor bănăţeni vor studia la o şcoală proprie, care va funcţiona sub umbrela unui centru cultural. Inaugurarea Centrului cultural româno-arab din Timişoara, o premieră naţională în materie de centre culturale, a readus în discuţie comunitatea arabă din vestul ţării, concentrată în marea ei majoritate în oraşul de pe Bega. „La ora actuală, comunitatea arabilor din Timişoara numără aproape 1.000 de persoane. Este vorba despre sirieni, palestinieni, irakieni, libanezi şi egipteni, dar şi marocani şi tunisieni. Nu şi iranieni, care, după se ştie, sunt persani... Asta înseamnă 2.000 de firme care dau de lucru la circa 20.000 de români", spune Ahmed Albaba, unul dintre liderii arabilor din Timişoara.

Averi de Top 300

În viziunea sa, arabii stabiliţi în Banat au o avere cumulată care tinde către un miliard de euro. „Avem exponenţi în Top 300, dar şi oameni care nu doresc să fie în prim-planul averilor", mai spune Albaba. Semnul stabilităţii acestei etnii în Timişoara îl reprezintă, deja, moscheea şi şcoala pe care şi le-au construit arabii din fonduri proprii. „Investiţia în şcoală a fost de aproximativ 500.000 de euro, bani pe care i-am adunat de la membrii de frunte ai comunităţii. Toţi membrii comunităţii sunt obligaţi, confesual vorbind, să doneze anual 2,5% din profitul afacerilor în scop filantropic. De exemplu, dobânda primită la conturile din bănci nu poate fi folosită, pentru că e considerată o formă de camătă!", spune arabul. Profesorii care pregătesc copii arabilor din ­Timişoara sunt din Siria, şcoala e recunoscută de Ministerul Învăţământului din ţara lor de origine, iar copiii dau examenul de bacalaureat acolo. „Dacă nu ştiu limba, nu ştiu să citească nici Coranul, tocmai de aceea ne preocupă învăţământul în limba maternă", mai spune Albaba. 

Spor demografic

În ultimii ani, liderii arabilor din Timişoara au constatat un spor demografic pozitiv, pentru că sunt mult mai mulţi conaţionali care vin decât cei care pleacă. Iar cei căsătoriţi cu românce nu au preluat obiceiul bănăţenilor de a-şi dori un singur copil. În aceste condiţii, reprezentanţii comunităţii de musulmani şi arabi din Timişoara au solicitat primăriei un teren pentru ­înfiinţarea unui cimitir propriu. „Nu avem încă un cimitir, iar acest lucru afectează foarte mult comunitatea noastră", mai spune Albaba.