Topul bugetelor locale din Transilvania şi Banat

de Adi Rus , 14 februarie 2012
Oradea, cu peste un miliard de lei, are un buget cât a altor şapte reşedinţe de judeţ la un loc.

Anul 2012 este, înainte de toate, unul electoral. În acest sens, cum bugetul fiecărui mare oraş în parte poate aduce măcar un vot în plus la alegerile din luna iunie, administraţiile locale s-au zbătut pentru a umple cât mai mult "puşculiţa" publică. Unele au reuşit din plin, altele au fost nevoite să se mulţumească cu o creştere aproape nesemnificativă, dar au fost şi anumite oraşe care au pierdut bani faţă de 2011. În majoritatea cazurilor, creşterea a fost datorată fondurilor venite dinspre Uniunea Europenă, însă modul de împărţire a întregului buget a fost mai mereu motiv de scandal între putere şi opoziţie în cadrul Consiliilor Locale.


Oradea, regina bugetelor

Titlul de "reşedinţa de judeţ cu cel mai mare buget din Transilvania şi Banat" îl câştigă, poate surprinzător, Oradea. Municipiul bihorean are la dispoziţie în 2012 o sumă de 1.014 milioane de lei şi reprezintă singurul buget care a depăşit un miliard de lei din această regiune. Chiar dacă puţin peste 200.000 de locuitori trăiesc în oraşul bihorean, administraţia locală, condusă de primarul PNL, Ilie Bolojan, a reuşit să facă rost de o sumă record pentru Oradea. Cu acest buget, oraşul de pe Crişul Repede se poate compara cu alte şapte reşedinţe de judeţ, printre care vecinii din Baia Mare şi Satu Mare, dar şi Zalăul, Deva sau Reşiţa care, împreună, nu depăşesc 900 de milioane de lei. Autorităţile locale bihorene nu se feresc să recunoască faptul că banii europeni atraşi în municipiu le-au ajutat să depăşească această sumă, dublă faţă de cea votată în 2011. "Cele mai importante resurse din fondurile europene au fost atrase pentru proiecte majore cum ar fi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, construcţia unui Aquapark la ştrandul municipal, dar şi construirea CET-ului pe gaz. Aceste fonduri europene reprezintă 16% din veniturile totale, adică aproape 165,8 milioane de lei. Dacă ne uităm la execuţie, planificatul din 2012 este cu 54% mai mare decât realizatul în 2011. Este un pas mare care se datorează, în principal, unei munci intense duse de angajaţii noştri pentru atragerea de fonduri europene", a declarat viceprimarul Oradiei, Rozalia Biro.

Timişoara, peste Cluj

Locul doi în acest clasament este ocupat de Timişoara, al cărui primar, ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, a recunoscut, tocmai în acest an electoral, că oraşul bănăţean dispune de cel mai mare buget de când el este în funcţie. Iar anul acesta se împlinesc 16 ani de când liderul PNŢCD a fost ales primar. Consiliul Local Timişoara a votat fără reţinere suma de 980 de milioane, bani de pe urma cărora domeniile „Învăţământ" şi „Sănătate" vor trăi cel mai bine. „Acest buget este cel mai mare pe care l-am avut de când sunt în primărie. Ca o comparaţie, în 1996, când am venit la primărie, bugetul era de 68 de miliarde de lei vechi, dar acum contează că avem la dispoziţie 225 de milioane de euro. Bugetul local reprezintă 78% din cel general, iar la acesta se mai adaugă bugetul instituţiilor publice. 62% sunt alocaţi secţiunii de funcţionare şi 38% sunt pentru cea de dezvoltare, dar pentru investiţii vom avea 59 de milioane de lei din bugetul local, însă, mai important, alte 330 de milioane de lei din fonduri europene", a declarat, mândru, Gheorghe Ciuhandu.

Pe locul trei se situează un oraş al cărui, încă, primar, se află în închisoare. Sorin Apostu şi-a lăsat, mai mult sau mai puţin vizibil, amprenta asupra bugetului pe 2012 al oraşului Cluj-Napoca, astfel că actualul primar interimar, Radu Moisin, de la PDL, a anunţat suma de 962 de milioane de lei. Acest buget este mai mare decât cel din 2011, dar mai mic decât al concurentului direct pentru Capitala Culturală Europeană-2020, Timişoara. „Este pentru prima oară în istoria Clujului când bugetul de dezvoltare este cu peste 40% mai mare din cel general", a anunţat Radu Moisin, care a fost nevoit să ţină cont de câteva dintre amendamentele opoziţiei pentru ca acest buget să treacă de votul tuturor consilierilor locali. Fondurile europene au ridicat şi la Cluj valoarea bugetelor, iar în acest an ar urma să fie date în folosinţe noile linii de tramvai sau pistele de biciclete, dar ar trebui să înceapă construcţia şi noului sediu al Filarmonicii, ce va deveni unul dintre cele mai importante centre de cultură din ţară.

Scandal la Târgu-Mureş şi Arad

Pe locurile patru, cinci şi şase se situează, la o distanţă mică între ele, dar destul de mare faţă de podium, Târgu-Mureş, Braşov şi Arad. Bugetul pe care administraţia locală mureşeană îl are la dispoziţie este de 601 milioane de lei, dar nu a trecut fără probleme de votul consilierilor locali. Doi dintre aceştia au votat împotrivă, iar principalul motiv a fost lipsa unei dezbateri pe acest proiect de buget. „Noi am vrut să solicităm doar respectarea legii, adică să aibă loc o dezbatere publică, cum este şi firesc, de altfel. Bugetul electoral ne-a fost impus, aşa cum sunt impuşi şi banii de către anumite instituţii care vor servi în campania electorală în interesul PDL şi UDMR", a declarat preşedintele PSD Târgu-Mureş, Dragoş Popa, cel căruia i-a fost tăiat microfonul în cadrul şedinţei de aprobare a bugetului. În cele din urmă, bugetul Târgu-Mureşului a fost aprobat cu 18 voturi pentru. Braşovul va beneficia în acest an de 586 de milioane de lei, dar şi în oraşul de sub Tâmpa administraţia locală a recunoscut că investiţiile în oraş asigurate de bani europeni reprezintă prioritatea zero în acest an.

„Am realizat o structură bugetară care răspunde necesităţilor oraşului, echilibrată, şi care asigură, în primul rând, respectarea legislaţiei, în special în privinţa banilor necesari plăţii subvenţiilor obligatorii. De asemenea, am vrut să asigurăm sumele necesare cofinanţării proiectelor europene, dar, în acelaşi timp, am asigurat şi banii necesari funcţionării sistemului de învăţământ, a programelor sociale şi a serviciilor publice", a declarat primarul PDL, George Scripcaru, un alt nume aflat în atenţia DNA-ului în ultimele luni. Un alt buget votat cu mare scandal a fost cel al Aradului, în valoare de 549 de milioane de lei. Consilierii din opoziţie, adversari ai primarului PDL, Gheorghe Falcă, nu au dorit să voteze, printre altele, „bugetul pentru ciori", o denumire dată de către preşedintele PNL Arad, Florin Galiş. „Cea mai importantă decizie dintr-un an" a fost aprobată, în cele din urmă, la Arad. „Sunt bucuros că bugetul a fost votat, chiar dacă am fost surprins de votul anumitor consilieri, într-un an caracterizat de o agitaţie electorală. Acest buget are foarte mulţi bani pentru investiţii, însă nu suntem o administraţie populistă", a spus edilul Aradului.

Buget „pentru imaginea primarului"

Locul şapte în ierarhia bugetelor îi revine municipiului Sibiu. Oraşul aflat sub administrarea primarului Klaus Johannis a reuşit să obţină pentru acest an un buget cu 30 de milioane de lei mai mare decât în 2011, dar surprinzător de mic pentru fosta capitală culturală europeană. 336 de milioane de lei va avea la dispoziţie Sibiul în acest an, însă fondurile europene în valoare de doar 14 milioane de lei au tras în jos oraşul de pe Cibin în clasamentul bugetelor. Capitolul „Transporturi" a primit cel mai mult, 120 de milioane de lei, iar „Cultura", domeniul prin care Sibiul a devenit cunoscut în Europa, s-a mulţumit doar cu 29,4 milioane de lei.

Locurile opt şi nouă le revin oraşelor Baia Mare şi Alba Iulia, cu 240 de milioane de lei, respectiv 232 de milioane, în condiţiile în care reşedinţa de judeţ a Maramureşului are un buget mai mic decât cel avut la dispoziţie în 2011. Ideea de buget electoral a apărut şi la Alba Iulia, acolo unde consilierii PNL şi PSD au votat împotriva bugetului propus de primarul PDL, Mircea Hava. Sumele acordate pentru Zilele Unirii şi Zilele Oraşului au fost considerate campanii de imagine ale primarului, astfel că bugetul de 232 de milioane de lei a trecut doar cu votul celorlalţi consilieri. Top 10 este completat de către Bistriţa, care are un buget pentru acest an de 189 de milioane de lei.

Sfântu Gheorghe, cel mai mic

Pe următoarele locuri în clasamentul bugetelor reşedinţelor de judeţ în Transilvania şi Banat se află Satu Mare, Deva, Reşiţa, Zalău, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Dacă primele patru se pot lăuda cu un buget între 100 şi 180 de milioane de lei,  cele două oraşe din Harghita şi Covasna au la dispoziţie puţin peste 90 de milioane de lei. De o situaţie amuzantă a „beneficiat" Deva, atunci când consilierii locali au confundat o virgulă cu un punct şi au alocat 579 de mii de lei, în loc de 579 de lei, pentru reparaţia câtorva trepte de la Casa de Cultură.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.