Agricultorii încearcă să evalueze pierderile suferite în urma celor trei săptămâni de viscole şi ger de până la miuns 30 de grade. Dacă la cereale nu ar fi probleme mari, întrucât culturile însămânţate în toamnă au fost protejate împotriva gerului de un strat gros de zăpadă, la culturile de legume în solarii, la vii şi livezi, se poate vorbi de dezastru. Situaţia cea mai grea este cea a legumicultorilor din localitatea gălăţeană Matca, unde cei 12.000 de locuitori sunt renumiţi pentru roşiile şi alte legume produse la solar, pe care le scot în pieţe timpuriu, ca trufandale. Solariile, construite de bârne de lemn acoperite cu folie de plastic, nu au rezistat.

Ninsoarea abundentă şi viscolită a depus peste solarii cantităţi impresionante de zăpadă, bârnele au cedat, foliile s-au rupt şi zăpada s-a prăbuşit peste răsadurile aflate la început de vegetaţie. „Aproximativ 30% din solariile din comună sunt distruse ca structură de rezistenţă, iar 90% din solarii sunt afectate pentru că s-a rupt folia sau s-au rupt stâlpii iar zăpada a cazut peste răsaduri şi legume şi acestea au îngheţat", a declarat primarul din Matca, Nelu Costea.

Nu îşi pot asigura recoltele

Legumicultorii au asistat neputincioşi la distrugerea recoltelor, fiecare familie suportând pagube de sute de milioane investite în folie, seminţe şi asigurarea 24 de ore din 24 a căldurii în solarii, cu sobe cu rumeguş. Mulţi dintre legumicultori încearcă an de an să îşi asigure solariile şi recoltele, dar firmele de asigurări refuză acest lucru: „Nu vor, spun că nu e profitabil să ne asigure", spune Paul Rusu. Situaţia e dramatică şi pentru viticultori. Spre exemplu, pe cele 4.000 ha de vie de la Staţiunea de Cercetări "Dealurile Bujorului" e estimată o pierdere de producţie de cel puţin 50%, ca urmare a temperaturilor de minus 27 de grade Celsius. Viţa de vie nu rezistă la temperaturi mai scăzute de minus 25 de grade. La viile situate în văi, e de aşteptat ca pierderile să ajungă la 100%. Probleme vor fi şi la livezi. Starea arborilor va putea fi evaluată abia la jumătatea lui martie, dar sunt posibile pierderi de până la 10%, pentru că arborii au fost „încleştaţi" într-un strat gros de zăpadă îngheţată.

„Dezastru alb" şi în 2010

În ianuarie 2010, temperaturile de până la minus 30 de grade înregistrate timp de o săptămână în judeţul Galaţi au distrus culturile agricole de pe 62,1% din suprafeţele cultivate. Au fost afectate producţiile pe 3.436 ha din cele 15.928 ha cu viţă de vie. Gerul a distrus culturile de pe 8.183 ha din cele 10.128 ha cultivate cu orz şi orzoaică, la grâu fiind distruse culturile de pe 35.750 ha, din cele 65.614 ha cultivate în toamnă.

La rapiţă au fost distruse culturile de pe 23.290 ha din cele 30.479 ha însămânţate, iar la coriandru au fost „arse" de ger plantele de 728 ha din cele 1.207 ha de culturi. 

În 2009, o „factură" de 38 de milioane pentru ger şi secetă

În 2009, producţiile agricole au fost afectate de secetă, ger şi grindină, pagubele fiind cifrate la 38 milioane lei. Gerul a afectat 4.193 ha cultivate cu grâu, rapiţă şi orzoaică. Un îngheţ produs în noaptea de 22/23 aprilie 2009, când în zona centrală a judeţului au fost înregistrate temperaturi de la -1,1 la -3,3 grade Celsius, au fost compromise culturile de pe 12.529 ha, din care 7.796 ha erau cultivate cu rapiţă, 2.542 ha cu vie pe rod şi 456 ha de livadă. Grindina din iunie 2009, a distrus producţiile de pe alte 1.435 ha. Seceta a afectat culturile agricole de pe 46.000 de ha, ce reprezintă 17,4% din suprafaţa agricolă din judeţul Galaţi.