Premierul belgian Herman Van Rompuy a fost desemnat, joi seara, de liderii Uniunii Europene, pentru a ocupa functia de presedinte al Uniunii Europene, nou creata prin Tratatul de la Lisabona, in timp ce comisarului Marii Britanii, Catherine Ashton, i s-a incredintat sefia diplomatiei europene.

Sefii de stat si de guvern reuniti in summit extraordinar la Bruxelles au reusit sa ajunga repede la consens, contrar asteptarilor unora dintre observatori, si l-au ales pe partenerul lor de la Bruxelles, Herman Van Rompuy, in functia de presedinte al Uniunii Europene, in timp ce propunerea liderilor socialisti pentru postul de Inalt Reprezentant al UE pentru politica externa, Catherine Ashton, din Marea Britanie, a fost pe placul colegilor de dreapta, transmite AFP, citata de NewsIn.

Rompuy devine astfel primul presedinte stabil al blocului european, cu un mandat de doi ani si jumatate, ce poate fi reinnoit inca o data, si, impreuna cu Ashton, are ambitia de a face auzita mai bine vocea Europei in lume, in fata Statelor Unite si a unor puteri emergente precum China sau India.

Catherine Ashton, o laburista in varsta de 53 de ani, ii va urma in functiE spaniolului Javier Solana, insa va avea prerogative sporite si va avea la dispozitie un serviciu diplomatic. In acelasi timp, ea devine vicepresedinte al Comisiei Europene.

Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, va inlocui actualul sistem al presedintiei semestriale prin rotatie a Consiliului Uniunii Europene, sistem ce se va pastra insa la nivelul consiliilor ministeriale, cu exceptia celui pentru afaceri externe.

Criticii spun ca cele doua personalitati alese joi seara pentru a reprezenta mai bine Uniunea Europeana sunt putin cunoscute chiar si in Europa. Sarcina lor nu se anunta, prin urmare, a fi una simpla.

Van Rompuy, un crestin-democrat flamand, conduce guvernul belgian de aproape un an. In tara sa are reputatia unUI om care are capacitatea de a gasi compromisul intre diferitele comunitati lingvistice, francofona si flamanda. Insa opiniile sale in chestiunile europene sunt inca prea putin cunoscute. Trece mai degraba drept un federalist european. Saptamana trecuta a mentionat ideea unui impozit verde european, pentru a alimenta bugetul UE, atragandu-si imediat criticile presei eurosceptice din Marea Britanie. Aceasta si-a adus aminte de un discurs pe care Van Rompuy l-a rostit in 2004, cand era in opozitie in Belgia si cand spunea ca Turcia nu va putea intra niciodata in UE. Londra sustine, in schimb, aderarea Ankarei.

In ceea ce o priveste pe Ashton, ea este o novice in alte diplomatiei, scrie AFP. In prezent ocupa postul de comisar european insarcinat cu dosarele comerciale.

Postul de ministru european al afacerilor externe fusese propus mai intai sefului diplomatiei britanice, David Miliband, dar acesta din urma a refuzat, preferand sa se consacre politicii interne. El este vazut ca viitor lider al Partidului Laburist.

Alegerea celor doua figuri mai putin cunoscute pentru importantele posturi create de Tratatul de la Lisabona nu a fost pe gustul tuturor. "Britanicii vreau sa ucida postul (de Inalt Reprezentant  - n.r.), au reusit" facand sa fie desemnata o personalitate fara mare experienta diplomatica, a spus un diplomat al unei mari tari europene. "Vom pierde cinci ani" pentru a institui o diplomatie europeana ambitionasa, a adaugat el.

Mai multi diplomati considera ca marile tari din UE - Franta, Germania, Marea Britanie in special - vor pastra in mare parte controlul asupra afacerilor diplomatice ale Europei. Iar noul presedinte nu le va sta in cale. Si acesta, la randul sau, starneste nemultumire. Fosta vicepresedinta socialista a Parlamentului European, frantuzoaica Marie-Noëlle Lienemann, a spus joi seara ca primul presedinte al UE este "inodor, incolor si lipsit de savoare", incarnand "cel mai mic numitor comun pentru Uniunea Europeana".

"Mai mult ca niciodata, opacitatea deciziilor, absenta de continut politic si de viziune asupra viitorului de care dau dovada liderii europeni au fost in defavoarea cautarii unei democratii mai vii, a unei apropieri de cetateni si a unor propuneri totusi indispensabile pentru a iesi din criza", a spus Lienemann intr-un comunicat.