Criza gazului dintre Moscova si Kiev continua ieri, fiind departe de a fi solutionata. Europa era in continuare privata de gazul rusesc, iar "razboiul" de propaganda savant orchestrat de partile rusa si ucraineana a determinat Comisia Europeana sa ameninte cu actiuni in justitie contra Rusiei si Ucrainei.

Comisia Europeana a amenintat ieri cu actiuni in justitie contra Rusiei si Ucrainei daca nu se reiau rapid livrarile de gaz, estimand ca cele doua parti nu se mai pot ascunde in spatele problemelor tehnice. In Parlamentul European de la Strasbourg, presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a declarat ca, "daca acordul cu UE nu este onorat urgent, Comisia Europeana va sfatui companiile europene sa se adreseze justitiei si va cere statelor membre sa duca o actiune concertata pentru gasirea mijloacelor alternative de aprovizionare energetica si de tranzit".

"Rusia si Ucraina au demonstrat ca sunt incapabile sa-si respecte angajamentele", iar faptul ca Gazprom si Naftogaz sunt incapabile sa-si indeplineasca obligatiile fata de consumatorii europeni reprezinta o situatie "inacceptabila si incredibila". In lipsa "vointei politice de a onora acordul", Rusia si Ucraina "nu vor mai putea fi considerate parteneri  fiabili pentru furnizarea energiei", credibilitatea lor urmand a fi "afectata iremediabil".

Gazprom are contracte cu state europene, iar Ucraina a semnat si ratificat Charta energiei, deci exista obligatii internationale. Dar, din cauza lipsei contractului cu Kievul  asupra pretului gazului livrat de Rusia, Moscova a taiat aprovizionarea Ucrainei pe 1 ianuarie si apoi a acuzat-o ca sustrage gazul destinat europenilor, de unde decizia Rusiei de a inchide vanele spre Europa. Presiunile europene pentru restabilirea fluxului au ramas deocamdata fara efect.
Ieri de la Moscova si Kiev au continuat sa vina acuze reciproce. Premierul rus, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina ca "a luat ostatice alte state" profitand de rolul in tranzitul gazelor spre UE, cerand ca Bruxelles-ul sa uzeze de influenta pentru a asigura aprovizionarea cu gaz. La Kiev, unde razboiul gazelor cu Rusia a exacerbat criza politica, opozitia prorusa cerand destituirea presedintelui prooccidental Iuscenko, acesta a calificat drept "santaj" suspendarea de catre rusi, pe 1 ianuarie, a gazelor, apreciind ca Moscova a provocat criza pentru a prelua sistemul ucrainean de gazoducte, asa cum a facut in Belarus.

Ni s-a spus: "Daca gazul este prea scump, luati credit", fiind "o metoda de lupta contra independentei noastre", a precizat Iuscenko, subliniind ca aceasta criza vizeaza si "intensificarea realizarii proiectului Nord Stream, fara perspectiva", gazoduct controversat care ar lega direct Rusia de Germania trecand pe sub Baltica.
Presa rusa era de acord ca scuzele celor doua parti "nu mai sunt permise", iar acuzatiile reciproce schimbate intre gigantul rus Gazprom si Naftogaz "au demonstrat lipsa oricarei dorinte de a pune capat razboiului gazului, ilustrata  prin confuzia termenilor de comunicare si a diferitelor cifre avansate".

» Putin forteaza
Moscova a anuntat ca Putin este asteptat vineri in Germania pentru intrevederi pe tema crizei gazului in Europa. El va avea intalniri cu cancelarul Angela Merkel si va participa la Balul Operei din Dresda, eveniment monden in acest oras unde a lucrat in perioada 1985-1990 ca ofiter KGB. Proiectul Nord Stream se afla pe agenda discutiilor. La inceputul acestei luni, cu ocazia unei intalniri la Sankt Petersburg cu fostul cancelar german Gerhard Schroder, Putin  considera ca "actuala criza va sili europenii sa sustina acest proiect".