Rand pe rand, diversi inalti responsabili rusi s-au succedat in aceste zile pentru a acuza NATO si sistemul antiracheta american ca ameninta Rusia, facand aluzii privind relansarea relatiilor ruso-americane. Anuntul Bucurestiului privind instalarea in Romania a unor elemente ale scutului antiracheta american a fost urmat de escaladarea protestelor Moscovei.

Numai ca provocarea apartine chiar Moscovei. Inaintea deschiderii Conferintei pentru securitate de la München (5 februarie), presedintele rus, Dmitri Medvedev, a validat  noua doctrina militara care plaseaza NATO in fruntea amenintarilor ce vizeaza securitatea Rusiei. Textul doctrinei plaseaza in primul rand al "principalelor pericole militare externe" faptul ca NATO incearca "mondializarea functiilor sale, violand normele de drept international". Documentul denunta si apropierea de frontierele ruse a "infrastructurilor militare ale tarilor membre NATO, in special prin extinderea blocului". Printre alte pericole, doctrina enumera dezvoltarea posibila a "unui sistem strategic antiracheta" si dezvoltarea "de arme strategice conventionale de inalta precizie". In cadrul doctrinei militare, Medvedev a adoptat si politica rusa in materie de "disuasiune nucleara pana in 2020".

Textul publicat pe site-ul Kremlinului precizeaza ca "Rusia isi rezerva dreptul de a recurge la arma nucleara in cazul unui atac nuclear sau cu alte arme de distrugere in masa contra ei si/sau asupra aliatilor si, de asemenea, in cazul unui atac cu arma conventionala contra Rusiei, daca ameninta chiar existenta statului".
seful Consiliului de Securitate, Nikolai Patrusev, a deschis "balul" explicand amenintarea pe care o reprezinta NATO pentru Rusia, asa cum arata doctrina militara. "Ne indoim ca situatia noastra va fi mai sigura o data cu extinderea NATO" in tarile din Est, organizatia reprezentand "o amenintare serioasa". Moscova denunta de ani de zile intrarea in Alianta a statelor din ex-blocul sovietic si Patrusev a repetat acuzele aduse tarilor NATO care au inarmat Georgia, candidata la aderare. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat surprins de continutul doctrinei militare ruse, repetand ca nimeni nu ameninta Rusia.

A urmat la rampa seful Statului Major al armatelor, Nikolai Makarov, care a aruncat tiruri contra SUA si a sistemului lor antiracheta. "Dezvoltarea si desfasurarea sistemului de aparare antiracheta vizeaza Rusia." Makarov a mai tinut sa anunte ca "tratatul asupra armelor strategice ofensive in curs de pregatire va trebui sa tina seama de o legatura cu armele de aparare". Or, presedintii rus, Medvedev, si american, Obama, au facut din semnarea acestui document un simbol al relansarii relatiilor bilaterale, tensionate in timpul presedintiei lui George W. Bush.
Apoi, Moscova si-a exprimat "preocuparea" dupa anuntul ca  Romania va primi elemente ale dispozitivului american  pana in 2015, uitand sa spuna ca inaintea deciziei Statele Unite s-au consultat cu autoritatile ruse. Administratia Obama a  minimalizat criticile ruse fata de NATO si sistemul de aparare antiracheta din Europa, asigurand ca aceste controverse nu au efect asupra negocierilor in curs pentru reducerea arsenalelor nucleare ale celor doua tari.

Arhitectura apararii antiracheta din Europa nu vizeaza Rusia, ci amenintarea din partea Iranului, preciza Philip Crowley, purtatorul de cuvant al diplomatiei americane, subliniind ca "vom continua sa dezbatem mijloace de cooperare cu Rusia in ce priveste apararea antiracheta". Analistii estimeaza ca apropierea in curs  cu  NATO si SUA suscita opozitie in cadrul guvernului rus, si mai cu seama in cadrul armatei.