» Conferinta Natiunilor Unite de la Copenhaga a esuat in incercarea de a gasi un acord global pentru limitarea emisiilor cu efect de sera care incalzesc climatul Terrei. La finele a doua saptamani de negocieri haotice, liderii lumii nu au reusit sa formuleze decat o declaratie politica fara valoare de constrangere. Au stabilit sa continue negocierile, insa nici locul de organizare a urmatorului summit nu a putut fi convenit.

Realizata in spatele usilor inchise, intr-un format extrem de restrans, declaratia politica emisa la finalul summitului si botezata generos "Acordul de la Copenhaga" nu include nici o dispozitie obligatorie, nici o sanctiune pentru incalcarea principiilor ei si nici vreo foaie de parcurs pentru reducerea emisiilor cu efect de sera.
Documentul de trei pagini nici macar nu a fost negociat sau aprobat de toate cele 193 de state participante la conferinta. Statele Unite, China, India, Brazilia si Africa de Sud au convenit declaratia politica in ultima clipa, iar celelalte state si organizatii internationale, inclusiv Uniunea Europeana, s-au aflat in pozitia de "a lua act" de ea, pentru a nu fi acuzate de sabotarea summitului.
"Acordul de la Copenhaga" nu stabileste nici macar o tinta cu privire la limita acceptabila pentru cresterea temperaturii globale. Textul se limiteaza la a "recunoaste punctul de vedere stiintific" ca incalzirea Terrei trebuie oprita la o diferenta de maximum 2º C in comparatie cu era preindustriala.

Cu toate acestea, declaratia politica nu stabileste o tinta intermediara de reducere a emisiilor, nici momentul la care emisiile care incalzesc planeta ar trebui sa nu mai creasca. Statele lumii sunt chemate sa prezinte pana in februarie anul viitor cu cat intentioneaza sa-si reduca emisiile pana in 2020, insa nici o referire din "acord" nu prevede sanctiuni pentru depasirea acestui termen, si cu atat mai putin pentru incalcarea viitoarelor promisiuni.
"Poate ca nu este ceea ce speram, dar aceasta decizie de la conferinta partilor este o etapa esentiala", a spus secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, incercand sa dilueze criticile dure formulate de organizatiile ecologiste, dar si de multe dintre statele participante.  

» 100 miliarde $ pana in 2020
Declaratia de la Copenhaga a inclus un paragraf important privind ajutorul pe care statele dezvoltate ale lumii il vor aloca tarilor in curs de dezvoltare pentru a face fata schimbarilor climatice, dar si pentru a-si dezvolta economiile pe criterii ecologice. Statele bogate ar urma sa aloce 30 miliarde dolari in urmatorii trei ani (2010, 2011 si 2012), pentru ca apoi sa mareasca suma progresiv, pentru a se ajunge la 100 miliarde dolari pana in 2020.  Textul de la Copenhaga prevede, de asemenea, infiintarea unui fond verde alimentat cu alte sume, care va fi folosit pentru adaptarea statelor nedezvoltate la schimbarile climatice si pentru transferarea de tehnologie nepoluanta pentru dezvoltarea ecologica a economiilor. La fel ca intreaga declaratie, paragraful privind finantarea nu are caracter obligatoriu.