Franta si Germania sustin candidatura premierului belgian, Herman Van Rompuy, pentru functia de presedinte al UE, a declarat joi pentru RIA Novosti o sursa diplomatica de la Bruxelles, citata de Newsin.

Sefii de stat si de guvern europeni se reunesc joi seara la un dineu de lucru, la Bruxelles, la care il vor desemna pe presedintele si pe ministrul de externe al Uniunii.

Postul de presedinte permanent al Consiliului European, vazut mai degraba ca un mediator in gasirea unui compromis intre tari decat de un adevarat presedinte al Europei, a fost creat prin Tratatul de la Lisabona si are ca scop sa ofere mai multa vizibilitate UE pe scena internationala. Pe lista figureaza peste 20 de nume. Deocamdata, membrii UE nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste numele viitorului presedinte. Decizia va fi luata printr-o majoritate calificativa, ceea ce da prioritate statelor mai mari din cadrul Uniunii, ce detin mai multe voturi.

Expertii considera ca favoritul pentru a deveni primul presedinte al UE este premierul belgian, Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani. Discret si dispus sa se multumeasca cu un rol de persoana care faciliteaza gasirea unui compromis, el are un avantaj pentru unii dintre liderii statelor mari din UE, care nu se vor simti pusi in umbra. Pentru postul de presedinte al UE concureaza, printre altii, cu luxemburghezul Jean-Claude Juncker, olandezul Jan Peter Balkenende si chiar britanicul Tony Blair, in continuare sustinut cu tarie de Londra, in pofida sanselor reduse de a obtine functia.

Pe de alta parte, alte nume ar putea aparea in final, cum ar fi acela al fostei presedinte letone Vaira Vike-Freiberga, in varsta de 71 de ani, care se bucura de sustinerea valului "feminist" format in ultimele zile la Bruxelles.

Confuzia este si mai mare in ceea ce priveste desemnarea Inaltului Reprezentant, care va fi totodata vicepresedinte al Comisiei Europene si personalitatea cea mai importanta din noua Europa. Seful diplomatiei britanice, David Miliband, considerat multa vreme favorit, s-a retras din cursa, dar numele sau continua sa fie mentionat pentru acest post.

El i-a lasat locul italianului  Massimo D'Alema, sustinut de Roma si de socialistii europeni, care revendica postul, dar candidatura politicianului, fost comunist, este contestata de anumite tari din fostul bloc sovietic. In plus, el trebuie sa concureze cu Spania, care intentioneaza sa-l sustina pe seful diplomatiei de la Madrid, Miguel Angel Moratinos, potrivit El Pais.

Presedintele Consiliului European va ocupa postul pentru doi ani si jumatate, din momentul intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie. Mandatul sau poate fi reinnoit o singura data.