Tensiunea creste din nou in Belgia din cauza absentei progresului in negocierile dintre flamanzi si francofoni privind viitorul tarii, in timp ce se apropie rapid data-limita de 15 iulie prevazuta pentru gasirea unui compromis. Asaltat de presa, premierul Yves Leterme sustine ca nu exista nici un impas, dar in spatele usilor inchise este mult mai pesimist, admitand posibilitatea unui esec. Flandra, partea cea mai bogata a tarii si care reprezinta 60% din cele 10,5 milioane de belgieni, cere mereu o mai mare autonomie, francofonii de la Bruxelles si din Walonia ramanand reticenti in a o acorda. Ei se tem de o ruptura a solidaritatii nationale in materie financiara si sociala si de o spulberare a regatului. Leterme a promis ca va prezenta Parlamentului un compromis pe 15 iulie, inaintea riscantului vot de incredere, doua zile mai tarziu.

Sarcina dificila, intrucat coalitia guvernamentala, laborios pusa pe picioare in primavara, dupa luni de cvasivacanta a puterii, este in paralel foarte divizata asupra problemelor economice si bugetare, pe fondul inflatiei galopante. Aflat de un an in fruntea guvernului flamand, Kris Peeteers declara vineri ca Flandra se va afla in 2020 in "top 5" al celor mai prospere regiuni ale Europei, pentru el regiunea sa fiind "mai importanta decat Belgia".