Poliţia elveţiană a anunţat deschiderea unei anchete privind spălarea de bani contra fiicei mai mari a preşedintelui uzbek, Gulnara Karimova, care a beneficiat de imunitate diplomatică până vara trecută. Până de curând, ea era considerată în Uzbekistan ca posibilă succesoare a tatălui ei, Islam Karimov, dar în prezent este în dizgraţie, urmare reglărilor de conturi în rândul elitei din ţara natală.
În Elveţia, fiica şefului statului uzbek, Gulnara Karimova, este urmărită de o anchetă asupra unei afaceri de spălare de bani şi corupţie implicând grupul TeliaSonera şi au fost îngheţaţi 800 milioane de franci. În Olanda, SUA şi Norvegia au loc anchete în paralel asupra altui caz – VimpelCom.
Vila sa, ascunsă pe o alee ce duce spre lacul Leman, este pustie. De celălalt mal al lacului, la sediul ONU, ea nu a fost înlocuită în postul de reprezentant permanent al Uzbekistanului, vacant de vara trecută. Prezentată ca personajul cel mai influent al ţării sale, după tatăl său, Islam Karimov, Gulnara este temută sau urâtă de uzbeci. De şase luni, justiţia federală elveţiană vrea să o audieze pe Gulnara Karimova, ea fiind pusă sub anchetă în septembrie trecut, suspectată de spălare de bani. Această afacere se împleteşte cu alta, de corupţie – multinaţionala scandinavă TeliaSonera ar fi vărsat bani negri statului uzbek, în urmă cu opt ani. Banii au aterizat în seifurile unei bănci elveţiene. Anunţarea anchetei vizând direct un apropiat al preşedintelui Uzbekistanului coincide cu mobilizarea, miercuri, a autorităţilor din Norvegia, Olanda şi SUA asupra unei afaceri conexe şi se adună elemente care marchează o turnură în ancheta deschisă la Berna, la debutul verii 2012. Potrivit procurorului general Michael Lauber „condiţiile unei inculpări nu erau îndeplinite înainte, în special din cauza imunităţii de care beneficia Gulnara Karimova”.
Dovezi decisive
Percheziţia ordonată în vila sa de pe malul lacului Leman la finele lunii august 2013, după plecarea ei din Elveţia, a permis acumularea de elemente „decisive”, arată surse apropiate anchetei, citate de Le Temps. Suma averilor îngheţate legate de acest dosar depăşeşte 800 milioane franci, ceea ce reprezintă cea mai importantă afacere de spălare de bani instruită până acum în Elveţia. Din această sumă, 500 milioane reprezintă mita dată de operatorul suedez TeliaSonera suspectată că a fost plătită între 2007 şi 2010 pentru obţinerea pieţei telefoniei în Uzbekistan. Restul, este constituit din „valori patrimoniale” – titluri de proprietăţi, bijuterii, aur – aparţinând fiicei celui care conduce ţara din vremea URSS.
Avocaţii care apără în Elveţia interesele Gulnarei Karimova dar şi cele ale societăţilor care îi aparţin, asociaţilor sau Republicii Uzbekistan, au refuzat întotdeauna să confirme participarea lor în bătăliile juridice rămase în umbră, dar care au ajuns deja în faţa Tribunalului penal federal. Apărarea acestui personaj central al puterii uzbece este cu atât mai delicată cu cât situaţia politică din Taşkent, pare că a basculat în toamna anului trecut. „Nu avem contacte, nu primim veşti, nici instrucţiuni”, se plâng cei doi avocaţi ai societăţilor legate de cea care multă vreme a fost considerată mâna invizibilă ce deţinea sectoare întregi ale economiei uzbece.
Reglări de conturi la Taşkent
18 luni după inculparea a patru resortisanţi uzbeci din anturajul Gulnarei Karimova, justiţia federală atacă primul cerc al puterii din această ţară din Asia Centrală. Afacerea a pornit din Berna, în iulie 2012 şi nu din Stockholm, prima capitală implicată în ceea ce apare ca o vastă afacere internaţională de corupţie. A fost vorba de o alertă a băncii Lombard Odier – după ce a văzut dispărând unul din clienţii săi bogaţi după ce fusese condamnat de un tribunal din Uzbekistan – care a declanşat o anchetă privind suspiciuni de spălare de bani. Numele a trei sau patru bănci elveţiene au apărut rapid în anchetă şi sute de milioane de franci au fost îngheţaţi cu titlu preventiv. Doi oameni de paie au fost arestaţi la Geneva, când încercau să exfiltreze valori. Legătura cu gigantul scandinav al telecomunicaţiilor au fost stabilite mai târziu, la sfârşitul verii. Curând, afacerea a luat o amploare internaţională. Berna a trimis comisii rogatorii în peste 10 ţări, justiţia franceză a declanşat percheziţii care s-au încheiat cu sechestrarea proprietăţilor Gulnarei din Ile-de-France sau pe Coasta de Azur. Dar, nici o comisie rogatorie nu a fost trimisă la Taşkent. Dintr-un anume motiv. În timp ce se încinge lupta pentru succesiunea unui Islam Karimov slăbit – alegerile sunt programate pentru 2015 – situaţia politică a basculat în confuzie. Multă vreme de neatins, fiica preşedintelui ar fi consemnată la domiciliu din 17 februarie, urmărită pentru „escrocherie”. Până atunci hiperconectată la Internet, „moştenitoarea” de 42 de ani nu mai dă nici un semn de viaţă. Asemenea zecilor de apropiaţi ai săi, în special „confidenta” Gayane Avakian, aflată sub anchetă în Elveţia pentru rolul în transferurile de fonduri legate de TeliaSonera, aparent încarcerată de serviciile secrete uzbece.
