» Ziaristul disident cubanez Guillermo Farinas (foto), in greva foamei de 13 zile la domiciliul sau din Santa Clara, a declarat ca va continua aceasta forma de protest "pana la sfarsit" dupa "raspunsul" autoritatilor, care il considera singurul responsabil de eventuala sa moarte. Spania, care incearca o apropiere de Cuba, cauta o iesire din aceasta criza.

Farinas, psiholog de formatie si fost membru al trupelor de elita din Cuba, cere eliberarea a 26 de prizonieri politici cubanezi bolnavi, disidentii transmitand solicitarea sa intr-o scrisoare adresata Consiliului de Stat prezidat de Raul Castro, care a trimis-o Ministerului de Justitie.
In replica, autoritatile cubaneze au declarat ca "refuza santajul" lui Guillermo Farinas, "singurul responsabil de consecintele" grevei foamei. Prin intermediul ziarului oficial al partidului comunist, Granma, autoritatile au dorit sa fuga de orice responsabilitate in greva de protest prin infometare si sete a "unui agent aflat in serviciul SUA", vizand "sa discrediteze sistemul politic cubanez". Farinas a declarat prin telefon, pentru AFP, ca "isi va mentine parerea pana la sfarsit", pentru a obtine eliberarea celor 26 de prizonieri politici bolnavi, el refuzand exilul in Spania, propus de Madrid "la cererea guvernului de la Havana".

Farinas a precizat ca, desi articolul din Granma a avut ca scop "pregatirea mortii sale", incercand "sa il discrediteze in fata opiniei publice", refuza sa lase nepedepsita moartea lui Zapata, care a suscitat consternare la Washington si Bruxelles. El insusi fost prizonier politic, Farinas a subliniat ca guvernul cubanez este responsabil de moartea lui Zapata, privandu-l de apa in timpul grevei foamei din inchisoare. ONG-urile denunta de multa vreme "teribila represiune permanenta contra disidentilor politici din Cuba" si cer o  condamnare unanima din partea comunitatii internationale. Dupa decesul lui Zapata in februarie, primul al unui prizonier politic cubanez dupa 1972,  SUA, UE si Canada au cerut eliberarea tuturor prizonierilor politici din Cuba, dar fara a pune in discutie dialogul sau cooperarea existenta cu insula comunista. Potrivit miscarilor disidente, in Cuba exista 200 de prizonieri politici, dar autoritatile neaga, confirmand doar existenta "mercenarilor" in solda Statelor Unite.

Primul partener comercial european al Cubei, Spania, pledeaza pe langa UE pentru abrogarea "pozitiei comune" din 1996, care leaga dialogul politic cu insula de respectarea drepturilor omului, Cuba considerand aceasta pozitie "unilaterala" inadmisibila. Madridul propune un acord de cooperare UE-Cuba incluzand un dialog exigent privind drepturile omului, propunere criticata in Spania de disidentii cubanezi in exil si de dreapta, dar si de unii parteneri europeni, in special din fostul bloc comunist.

» Reactii intarziate
Moartea disidentului cubanez a pus la incercare politica de deschidere fata de Havana dorita de presedintia spaniola prin rotatie a UE. Premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, caruia i s-a reprosat tacerea dupa moartea lui Zapata, si-a "reglat tirul" cerand eliberarea celor 200 de disidenti politici cubanezi si respectarea drepturilor omului de catre Havana. Cazul Farinas vine si complica din nou situatia, un diplomat european recunoscand ca, daca acesta va muri, "se vor complica si mai mult relatiile  noastre cu Cuba". UE a reluat in 2008 o cooperare dificila cu Cuba dupa o suspendare de cinci ani legata de un val de arestari a opozantilor. Relatiile conflictuale ale Havanei cu SUA au cunoscut o perioada de acalmie la venirea lui Obama la Casa Alba, inainte de aparitia de noi tensiuni.