Noul val de sancţiuni anunţate de SUA şi UE contra Moscovei, acuzată de destabilizarea estului Ucrainei şi a regiunii a înfuriat Kremlinul, dar Rusia a promis că nu invadează Ucraina şi a anunţat încheierea manevrelor militare de la frontiera ucraineană şi revenirea trupelor la bazele lor. În estul Ucrainei, separatiştii pro-ruşi continuă să provoace tensiuni şi să ocupe clădiri publice. Germania cere eliberarea observatorilor OSCE, ostatici la Slaviansk.
Noua serie de sancţiuni ale SUA şi UE contra Rusiei, acuzată de Occident că pune paie pe foc în criza ucraineană, a provocat furia Kremlinului. Ieri, vice-ministrul de Externe, Serghei Riabkov, a regretat aceste decizii care „lovesc întreprinderile noastre şi sectoarele de înaltă tehnologie” şi reînnoieşte „politica cortinei de fier”.
Măsurile punitive ale Washingtonului vizează „tovarăşi” ai preşedintelui rus şi 17 întreprinderi, cele ale UE implică direct agenţii Moscovei şi pun direct în cauză GRU. De asemenea, SUA refuză licenţele de export pentru toate articolele de înaltă tehnologie care pot contribui la capacităţile militare ruse şi revocă licenţele de export existente care răspund acestor condiţii. Supus presiunilor opoziţiei republicane pentru a accelera sancţiunile, preşedintele Barack Obama subliniază necesitatea de a acţiona concertat cu ţările europene.
Dezvăluirea noilor sancţiuni şi a „ţintelor” a fost urmată de un telefon al ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, care i-a declarat omologului său american, Chuck Hagel, că armata rusă a terminat manevrele la frontiera cu Ucraina şi trupele revin la bazele lor. De asemenea, el a dat asigurări că forţele armate ruse nu vor invada Ucraina. Hagel a subliniat că situaţia în zona frontalieră rămâne „periculoasă” şi a cerut Rusiei să pună capăt „influenţei sale destabilizatoare” în ţara vecină.
Holdingurile ruşilor
Principalele ţinte ale sancţiunilor anunţate luni de Obama, se concentrează pe o reţea de firme ce aparţin celor patru miliardari consideraţi ca făcând parte din cercul financiar al preşedintelui Putin. Acuzând Rusia că „nu a mişcat un deget” pentru punerea în practică a acordului de la Geneva, Administraţia Obama a inserat pe lista entităţilor ruse sancţionate 17 bănci, societăţi de energie, conturi de plasament şi alte firme controlate de cei patru, ceea ce echivalează cu o tentativă de constrângere a activelor aflate la dispoziţia apropiaţilor colaboratori ai lui Putin şi posibil chiar la dispoziţia sa. Obama va fi gazda cancelarului german, Angela Merkel, la Casa Albă la finele săptămânii pentru coordonarea viitoarelor etape contra guvernului lui Putin. Merkel, a cărei ţară are ample relaţii economice, culturale şi istorice cu Rusia, este considerată esenţială pentru orice efort coordonat şi Obama a făcut o prioritate din menţinerea unui front unit cu europenii contra Moscovei.
Lista apropiaţilor lui Putin
Casa Albă a impus interdicţii de viză, îngheţarea averilor şi refuzul autorizării exporturilor pentru o panoplie de responsabili ruşi apropiaţi de Putin.
Numele cel mai celebru de pe listă este Igor Setcin, considerat şeful blocului conservator din sânul Kremlinului, preşedintele executiv al Rosneft, cea mai mare companie petrolieră. El este un aliat al lui Putin din anii 1990, când ambii lucrau în administraţia primăriei Sankt Petersburg. Viaceslav Volodin este adjunctul şefului de cabinet al Administraţiei prezidenţiale şi se ocupă cu strategia politică internă a regimului. Americanii estimează că decizia lui Putin de a viza Crimeea a fost urmare a consultărilor cu cei mai apropiaţi consilieri, între care şi Volodin. Serghei Şemezov, şeful direcţiei Russian Technology, a devenit primul dintre amicii lui Putin de când ambii locuiau în acelaşi complex de apartamente în Germania de Est, în anii 1980. A lucrat în Administraţia prezidenţială şi în prezent se află în fruntea industriei de tehnologie, societatea rusă de stat Rostec, creată în 2007 pentru consolidarea gestionării industriei ruse. Dmitri Kozak, vicepremier, este credincios Kremlinului şi lucrează cu Putin de la debutul ascensiunii politice a fostului agent KGB. Kozac a lucrat şi el în serviciile secrete sovietice şi la Primăria din Sankt Petersburg. Este cunoscut ca specialist în gestionarea proiectelor sensibile ale Kremlinului. A fost omul de bază al lui Putin în pregătirea JO de la Soci şi a fost însărcinat cu dezvoltarea Crimeii după anexarea acestei regiuni ucrainene de către Rusia. Oleg Belavencev este trimisul lui Putin în Crimeea. Fost vice-amiral al marinei ruse, expulzat din Marea Britanie în 1985 fiind suspectat de spionaj, Belavancev a fost numit trimis special în Crimeea şi numit în Consiliul de Securitate al Rusiei. Evenli Murov este director al Serviciului federal de protecţie a Rusiei, supervizând securitatea conducerii ţării. Este general de armată şi veteran al serviciilor secrete, din 1971. Alexei Puşkov, preşedinte al Comitetului afacerilor internaţionale al Dumei, reprezentând partidul Rusia Unită, pro-Kremlin şi o voce de prim plan privind politica externă a Rusiei.
Departamentul american al Trezoreriei a anunţat şi îngheţarea averilor a 17 întreprinderi deţinute şi controlate de funcţionari şi oameni de afaceri ruşi, sancţionaţi luna trecută. Ordinul afectează în principal societăţi controlate de Ghenadi Timcenko, Iuri Kovalciuk şi Arkadi şi Boris Rotenberg. Volga Group este societatea holding a lui Timcenko ce negociază petrol şi are legături directe cu Putin. Arkadi şi Boris Rotenberg sunt colegi de judo cu Putin şi au câştigat miliarde de dolari din contracte de construcţie pentru JO de la Soci. Pe listă se află şi două societăţi şi o bancă sub controlul Bank Rossia, aceasta din urmă sancţionată deja şi este deţinută de Timcenko, fiind considerată banca personală a lui Putin.
Cazul Schroder agasează Berlinul
Decizia fostului cancelar german, Gerhard Schroder, de a-şi sărbători împlinirea a 70 de ani la Sankt Petersburg cu prietenul său, Vladimir Putin a fost viu criticată în Germania, în contextul escaladei crizei din Ucraina şi a noilor sancţiuni contra Moscovei decise de UE, în timp ce guvernul Angela Merkel face presiuni asupra Kremlinului de a interveni pentru eliberarea observatorilor OSCE, ostatici în fortăreaţa separatiştilor pro-ruşi, Slaviansk. Schroder a fost numit de Putin director în North Stream, filială a Gazprom. Încă din 2004, el îl apăra deja pe Putin fără ezitare, prezentându-l drept un democrat perfect. Cazul Schroder agasează guvernul german, marţi anturajul Angelei Merkel asigurând că nici un fel de misiune secretă nu a fost întredinţată fostului cancelar.
