Atacand in Georgia, Moscova a marcat un punct si a inghetat pentru multi ani intrarea in NATO a Georgiei si a Ucrainei, doua foste republici sovietice pe care urmareste sa le mentina in sfera sa de influenta, este o concluzie a unei analize publicate de cotidianul francez "Le Figaro", la un an dupa razboiul ruso-georgian.
Georgia a ramas de facto fara o cincime din teritoriul sau si nu se intrevede nici o solutie reciproc satisfacatoare. La Geneva continua convorbirile internationale, dar Rusia s-a grabit sa recunoasca Osetia de Sud si Abhazia ca state, adoptand strategia "faptului implinit".

Incetarea focului, declarata la 12 august 2008, se mentine, desi acordul Sarkozy-Medvedev, din 8 septembrie, ramane litera moarta in ceea ce priveste cele doua puncte esentiale ale sale: trupele rusesti nu s-au retras pe pozitiile ocupate inainte de 7 august 2008, iar misiunii europene de observatie continua sa ii fie interzisa de facto sederea in cele doua regiuni rebele. Misiunea europeana formata din 240 de observatori, printre care 30 de jandarmi francezi, a ramas singura prezenta internationala in regiune, dupa plecarea fortata a ONU si a OSCE, la cererea Moscovei. Dar fara arme si cu atributii limitate, ea nu va putea sa faca prea mult in cazul unei noi escaladari a conflictului. seful diplomatiei UE, Javier Solana, a reinnoit cererea Uniunii privind accesul in Abhazia si Osetia de Sud, "pentru a contribui la prevenirea incidentelor".

Pe de alta parte insa, presedintele georgian, Mihail Saakasvili, tinta imediata a ofensivei Kremlinului, ramane la putere, contrar tuturor asteptarilor, acesta fiind un punct ratat de Moscova. De asemenea, interventia rusa in Georgia a subminat increderea necesara pentru proiectul noii securitati europene lansat si promovat de presedintele rus, Dmitri Medvedev. Franta si Germania s-au aratat receptive si considera ca propunerea merita analizata. Dar cei care au cunoscut jugul sovietic sunt nelinistiti. Recent, 22 de intelectuali, printre care Vaclav Havel si Lech Walesa, i-au transmis presedintelui SUA, Barack Obama, o scrisoare deschisa in care ii cer mai multa fermitate in fata "unei Rusii revizioniste". In ansamblu insa, Uniunea Europeana a reusit sa mentina o pozitie unitara in fata Moscovei, apreciaza "Le Figaro".