Dreapta britanica traieste zilele acestea o adevarata euforie cercetand antecedentele noii titulare a externelor europene, Cathy Ashton. Este vorba mai precis de gasirea 'unui schelet sovietic' in dulapul superministrei britanice care sa-i franeze ascensiunea imparabila si sa faca din Parlamentul European o sucursala a masinatiunii lui McCarthy. Totul a inceput cand s-a facut public un detaliu minor din biografia ei restransa: anii ca trezorier in organizatia Campanie pentru Dezarmarea Nucleara (CND) din Marea Britanie, in anii 70 si 80. Un post destul de irelevant daca nu ar fi fost vorba de organizatia responsabila cu manifestatiile pacifiste impotriva constructiei de centrale si proliferarii atomice si care i-a atras suspiciunea de a fi fost o marioneta in serviciul intereselor Moscovei, noteaza ziarul spaniol El Mundo, monitorizat de Agerpres.

O acuzatie pe care nu a demonstrat-o nimeni dar pe care o reinvie acum David Campbell - europarlamentar si membru al partidului eurofob UKIP - care cere ca Parlamentul European sa cerceteze trecutul lui Ashton si sa investigheze legaturile dintre Kremlin si CND. Ca semn de intrebare, Campbell face referire la cele pana 40 de donatii generoase primite de organizatie si o provoaca pe Ashton sa demonstreze ca niciuna nu a venit din partea Moscovei.

CND a respins acuzatiile prin presedinta sa Kate Hudson, care a declarat ca donatiile sunt anonime pentru ca multe vin de colecte populare si asigura ca nu exista 'nicio singura dovada' ca organizati a primit fonduri de la Uniunea Sovietica. O dezmintire care nu i-a convins pe unii eurodeputati din Europa de Est. De exemplu, Hynek Fajnon, membru al partidului conservator ceh care da drept certa aceasta legatura. "Nu exista indoiala ca Kremlinul sprijinea activitatile CND", spune el in Sunday Times, iar "daca Ashton a jucat vreun rol in calitate de trezorier in aceasta chestiune, va iesi un scandal urias".

Nu pare insa ca aceasta furtuna politica o va costa postul pe Ashton, dar nici nu prevede sa se domoleasca mai ales dupa declaratiile sotului ei Peter Kellner, care a recunoscut marti ca s-a aflat in vizorul KGB. Kellner este acum presedintele agentiei demoscopice YouGov, dar inainte a fost unul din jurnalistii cei mai influenti ai Marii Britanii. Mai intai ca reporter financiar la Sunday Times, iar apoi editorialist si analist la camera de presa laburismului.

Ceea ce nimeni nu a stiut pana marti este ca KGB a incercat sa-l racoleze prin intermediul spionului rus Iuri Kudimov. Kudimov era un spion a carui acoperire era cea de corespondent al unui cunoscut ziar sovietic. El l-a abordat pe Kellner la congresul laburist din 1984 si i-a oferit o masa la un restaurantant din Blackpool. "Toata lumea stia ca eu eram o persoana apropiata lui Neil Kinnock", spune sotul doamnei Ashton. "Tipul spera sa-i dau unele informatii cheie despre gandirea laburista. Nu mi-a cerut niciodata documente si nimic asemanator si oricum nu i le-as fi dat", a precizat el.

Dupa cat se pare, Kudimov ar fi incercat sa-l racoleze pe Kellner fiind atras de documentele politiei britanice care il etichetau ca pe un recunoscut simpatizant comunist dupa participarea sa la un mars impotriva apartheidului in 1969. Kellner spune acum ca nu s-a intalnit cu Iuri Kudimov decat de doua ori si ca a declinat posibilitatea de a stabili cu acesta un contact regulat. Cateva luni mai tarziu Kudimov a fost expulzat din tara fiind acuzat de spionaj si conspiratie.

Soarta a facut ca si unul si altul sa aiba parte de posturi foarte bine platite: Kellner ca presedinte al YouGov iar Kudimov ca presedinte al Bancii Nationale de Rezerve. Entitate rusa al carui proprietar este Aleksander Lebedev, fost spion KGB si patron al ziarului londonez Evening Standard. Coincidenta, iar cu aceasta se inchide cercul, exact ziarul la care scrie ocazional Kellner.