Escaladarea tensiunilor politice interne inregistrata in februarie in Ucraina si Republica Moldova nu poate deturna atentia de la pasul politic extern intreprins de presedintele Romaniei, Traian Basescu, pas important pentru toate tarile de la Marea Neagra, noteaza analista rusa Alla Iazkova, in suplimentul Dipkurier al cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citata de Agerpres.

In data de 4 februarie, Basescu a declarat ca Romania este dispusa sa accepte pe teritoriul sau elemente ale scutului american antiracheta, iar peste o saptamana o asemenea disponibilitate a fost formulata si de premierul bulgar Boiko Borisov, care a adaugat ca "pentru aceasta este necesar acordul parlamentului bulgar si al organismelor UE".

Astfel de declaratii au nemultumit Moscova, iar pozitia oficiala rusa a fost expusa in mass-media de ministrul afacerilor externe Serghei Lavrov, care a subliniat ca Rusia asteapta de la Washington explicatii clare privind amplasarea de elemente antiracheta in Romania. Un ton mult mai putin diplomatic a fost adoptat de reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin: Rusia afla lucruri importante despre Romania si Bulgaria exclusiv din mass-media, ceea ce demonstreaza ca intre Moscova si Washington nu exista un adevarat parteneriat, o "resetare" a relatiilor.

In mediul expertilor si politologilor din Rusia, Ucraina si Republica Moldova sunt formulate opinii adesea contradictorii pe marginea acestui subiect, subliniaza Iazkova, directoarea Centrului pentru problemele Marii Mediterane si Marii Negre din cadrul Institutului Europei de la Moscova. Unii afirma ca, pe fondul consecintelor inca nedepasite ale razboiului ruso-georgian, desfasurarea de elemente antiracheta americane ar putea declansa o noua escaladare a tensiunilor la Marea Neagra, ar putea perturba echilibrul relatiilor dintre Ucraina, Republica Moldova si Romania.

Potrivit unor comentarii, conducerea romana nu "poate scapa de complexul psihologic al statului frontalier care trebuie sa constituie o zona-tampon intre Rusia si Europa". De altfel, noteaza analista rusa, nu este exclus ca parlamentul roman sa nu fie de acord cu o asemenea decizie evident pripita, care provoaca ingrijorarea vecinilor apropiati, Republicii Moldova si Ucrainei.

Potrivit Allei Iazkova , in cazul amplasarii de interceptoare de racheta in Romania, in cea mai dificila situatie se va pomeni Republica Moldova, care, potrivit Constitutiei sale, este un stat neutru. Sistemul antiracheta presupune aparare in fata clasei corespunzatoare de rachete indreptate spre Europa, iar in cazul explodarii acestora pe teritoriul sau, republica s-ar putea trezi in epicentrul evenimentelor militare. De asemenea, total inacceptabila pentru Republica Moldova ar fi si amplasarea de complexe rusesti Iskander, propusa de liderul transnistrean Igor Smirnov, subliniaza Iazkova.

Reactia societatii civile, a politicienilor din opozitie si a puterii de la Chisinau fata de initiativa Romaniei vecine a fost "extrem de contradictorie", de la o condamnare vehementa din partea opozitiei parlamentare pana la o reactie destul de retinuta a puterii, precizeaza analista rusa, explicand ca o asemenea varietate de opinii a fost conditionata de faptul ca declaratia presedintelui roman s-a suprapus peste o serie intreaga de probleme interdependente interne si externe ale Republicii Moldova - incepand de la lipsa unui presedinte ales al republicii si nesolutionarea problemei transnistrene si terminand cu complicatele probleme din relatiile cu Romania, UE si Rusia.

In timpul vizitei desfasurate de Traian Basescu la Chisinau, presedintele roman a declarat deschis ca Bucurestiul abordeaza relatiile dintre Romania si Republica Moldova in cadrul conceptiei geopolitice si culturale "doua state - un singur popor". Potrivit expertei ruse, un rezultat alarmant al vizitei lui Basescu este si refuzul de a semna cu Republica Moldova Tratatul privind granitele, ceea ce constituie o incalcare a prevederii ca intre membrii UE si tarile care aspira la statutul de membru in Uniune sa existe frontiere stabile.

Potrivit autoarei articolului, Traian Basescu a provocat in repetate randuri "frisoane opiniei publice, prin declaratii privind teritoriile care astazi se afla in mod ilegal in componenta Ucrainei si care inainte se aflau in componenta Basarabiei", precum si referitor la "pretentiile pe care Ucraina le-ar avea asupra Transnistriei". Chiar daca asemenea declaratii erau orientate in primul rand spre "consumul intern", ele nu au contribuit la intarirea stabilitatii regionale si, "in plan mai larg, au diluat statu-quo-ul teritorial in aceasta parte a Europei", noteaza Alla Iazkova.

Perspectivele amplasarii de elemente antiracheta americane in Romania si solicitarea formulata de Republica Moldova, in cadrul summitului OSCE de la Atena, privind retragerea trupelor rusesti din Transnistria s-au rasfrant in mod negativ asupra procesului de negocieri dintre Chisinau si Tiraspol. De asemenea, semnarea acordurilor dintre Republica Moldova si Ucraina este franata de caracterul instabil al relatiilor romano-ucrainene, considera analista.

In ceea ce priveste pozitia oficiala a Kievului privind amplasarea de interceptoare americane pe teritoriul Romaniei, aceasta a fost formulata la data de 11 februarie, in cadrul unei declaratii a serviciului de presa al MAE ucrainean, in care se sublinia necesitatea analizarii atente a consecintelor pe care o atare decizie le va avea atat pentru Ucraina, cat si pentru securitatea regiunii in general.

Pe acest fond, este din ce in ce mai dificil sa se vorbeasca despre o "resetare" a relatiilor ruso-americane, in orice caz in zona Marii Negre, noteaza Alla Iazkova, potrivit careia planurile privind amplasarea de elemente ale scutului american antiracheta in Romania si Bulgaria submineaza echilibrul strategic din regiune.

In aceste conditii, obiectivul destul de complicat privind mentinerea stabilitatii in regiunea Marii Negre, una "impanata" de conflicte, va trebui asigurat prin actiuni coordonate ale tuturor statelor cointeresate, inclusiv ale Rusiei. O alternativa la aceasta ar putea fi revenirea la vremurile razboiului rece si pierderea tuturor elementelor pozitive inregistrate de-a lungul ultimelor doua decenii, atentioneaza in final experta rusa.