» Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare ieri, 1 decembrie, avand ca prima consecinta preluarea functiei primului presedinte al Uniunii Europene si a ministrului Afacerilor Externe. Presedintia suedeza a UE a salutat "era noua" care s-a deschis pentru Europa.

Primul presedinte al UE, fostul premier belgian, crestin-democratul Herman Van Rompuy, si noul sau ministru de Externe, laburista britanica Catherine Ashton, si-au preluat ieri functiile, avand ca scop sa ii convinga de contrariu pe cei ce sustin ca alegerea lor este o eroare.
Aseara, la Lisabona, a avut loc o ceremonie care a marcat intrarea in vigoare a tratatului ce poarta numele capitalei portugheze, organizata de guvernul tarii-gazda, de presedintia suedeza a UE si de Comisia Europeana. Premierul suedez, Fredrick Reinfeldt, aprecia ca "s-a deschis o era noua pentru cooperarea in cadrul UE. Cu Tratatul de la Lisabona, intrat in vigoare, UE s-a dotat cu mijloace care ii permit sa faca fata noilor sfidari". Prin acest tratat, cetatenii UE dispun de o Uniune care poate satisface aspiratiile celor 27 de state membre pentru transparenta, democratie si eficacitate, a mai adaugat oficialul suedez, subliniind ca, pentru a permite UE  sa vorbeasca ca Uniune mai eficient si mai usor cu lumea externa, au fost create doua noi posturi, reprezentand principala inovatie a tratatului.

Concret, este vorba in primul rand de cel de presedinte al Consiliului European, care va trebui sa vegheze la continuitatea muncii sefilor de stat si guvernelor si va reprezenta UE in reuniuni cu state din afara UE. Pana acum, presedintia era asigurata prin rotatie de fiecare tara membra. Al doilea post este cel de Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, care va juca un rol-cheie in formularea si aplicarea politicii externe si de securitate a UE. Catherine Ashton il inlocuieste pe spaniolul Javier Solana, care a stat un deceniu in fruntea diplomatiei europene, dar, spre deosebire de el, va dispune de prerogative sporite si de un aparat diplomatic propriu, de cateva mii de functionari. Alegerea tandemului european suscita inca semne de intrebare. Alegerea lui Van Rompuy i-a dezamagit pe cei care ar fi dorit o personalitate carismatica, apta sa vorbeasca de la egal la egal cu SUA si China. Analistii arata ca el va fi un presedinte de "influenta",  care va trebui sa apropie punctele de vedere ale statelor membre, Van Rompuy recunoscand vederile sale "federaliste" in constructia europeana, fara a fi insa un "fundamentalist". Catherine Ashton risca sa aiba o sarcina si mai dificila pentru ca functia ei suscita multe asteptari. Analistii estimeaza ca va avea greutati in a se impune in fata Parisului, Londrei si Berlinului, care intentioneaza sa continue sa isi  afirme diplomatiile lor nationale. Optimist, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, sublinia ca "UE va fi capabila sa vorbeasca pe o singura voce puternica pe scena internationala".

Reforme
» O Europa puternica
Tratatul de la Lisabona este menit sa amelioreze functionarea UE si vizibilitatea ei in lume. Mostenitor al proiectului nascut mort al Constitutiei europene, tratatul constituie ultima tentativa de a reforma functionarea UE,  dupa ani de eforturi laborioase in acest sens. Textul va permite facilitarea luarii deciziilor unei Uniuni extinse la 27 de membri si, posibil, in curand de peste 30, cu tari din Balcani si cu Islanda, limitand dreptul de veto. UE va fi mai bine echipata pentru a raspunde asteptarilor in domeniile  energiei, schimbarii climatice, criminalitatii transfrontaliere si imigratiei. Printre noutati se afla si dreptul de initiativa populara a cetatenilor europeni, ca si permisiunea ca un stat sa paraseasca Uniunea daca o doreste.