Negocierile de pace israeliano-palestiniene au intrat în impas după ce, marţi seară, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a sfidat SUA şi Israelul şi a semnat unilateral peste o duzină de documente ONU. Secretarul de stat american, John Kerry, a anulat vizita în Cisiordania, unde prevăzuse completarea unui acord de prelungire a negocierilor până în 2015. Israelul a condiţionat acest acord de eliberarea spionului Jonathan Pollard.
Cu o simplă semnătură, confuzia s-a instalat în rândul diplomaţilor, care nu mai pot răspunde cum şi când vor continua negocierile de pace dintre israelieni şi palestinieni, eforturile vizând semnarea unei păci definitive şi durabile între Israel şi palestinieni fiind una din temele principale ale politicii externe a Administraţiei Obama. Şeful Casei Albe i-a dat ministrului său de Externe, John Kerry, o largă marjă de manevră pentru a încerca să menţină procesul de pace „în viaţă”, autorizând chiar discutarea eliberării posibile a lui Jonathan J. Pollard, un fost ofiţer de informaţii al Marinei americane care ispăşeşte o pedeapsă pe viaţă în SUA pentru spionaj în favoarea Israelului şi a cărui eliberare a fost cerută de nenumărate ori de oficialii israelieni. Până acum, Administraţia Obama, asemenea administraţiilor republicane şi democrate precedente, a rezistat lobby-ului israelian, care susţine că pedeapsa este prea severă pentru cineva care spiona pentru o ţară prietenă.
De această dată, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut din eliberarea lui Pollard o condiţie pentru continuarea negocierilor cu palestinienii, în contextul unei confruntări cu partea palestiniană. El l-a vizitat pe Pollard în închisoare în 2002.
SUA şi Israelul au discutat despre eventuala eliberare a spionului Pollard, dar nu a fost luată nici o decizie. Un astfel de demers irită agenţiile de informaţii secrete din ţară, arată înalţi funcţionari americani, dar probabil că va fi preţul plătit pentru menţinerea negocierilor de pace, acest proces fiind pe cale să se prăbuşească.
Acţiunile liderului Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, se pare că au luat prin surprindere responsabilii americani şi israelieni, secretarul de stat american, John Kerry, anulând vizita în regiune, în cadrul căreia prevăzuse semnarea unui acord de prelungire cu opt luni a negocierilor dintre cele două părţi. Abbas îi promisese lui Kerry că nu va cere aderarea în instanţele internaţionale până la 29 aprilie, dar acum a declarat că a luat această decizie pentru că Israelul nu reuşise eliberarea celui de-al patrulea lot de prizonieri palestinieni, până la finele lunii martie. Potrivit unor oficiali şi analişti occidentali, Abbas a fost supus presiunilor altor lideri palestinieni.
Pion pe tabla de şah
Administraţia americană a dezbătut intens dacă şi cum ar trebui folosit Pollard. În timp ce unii afirmă că ar trebui folosit doar pentru ieşirea
din impas în problemele statului final – frontierele unui nou stat palestinian, de exemplu –, Kerry a susţinut că Pollard ar putea fi mai util acum pentru a continua negocierile. Dacă SUA acceptă eliberarea lui Pollard, Israelul ar putea accepta să elibereze o parte a marelui număr de prizonieri palestinieni sau să impună un moratoriu asupra noilor construcţii în Cisiordania, ambele fiind puncte de dezacord în negocierile de pace. Un astfel de demers – eliberarea unui criminal acuzat în faţa tribunalelor americane în schimbul unor concesii din partea altei ţări – ar fi ceva excepţional pentru SUA şi reflectă probabil un moment de criză în negocieri.
Eliberarea lui Pollard, arestat în noiembrie 1985 în Statele Unite, după ce a furnizat documente secrete Israelului în timp ce lucra ca analist civil pentru US Navy, ar marca o schimbare a politicii oficiale de decenii a SUA. Dar ar putea însemna şi un pas esenţial pentru negocierile de pace în Orientul Mijlociu. Evreu american, Jonathan Pollard a simţit o extremă loialitate faţă de Israel şi s-a lăsat recrutat de statul evreu în 1984, când lucra ca analist la biroul de informaţii secrete pentru operaţiunile în teren ale Marinei. Associated Press dezvăluie că Pollard a fost plătit cu 50.000 dolari pentru informaţii şi urma să câştige de zece ori mai mult. Scurgerile de informaţii secrete au atras atenţia colegilor săi, care au anunţat FBI. Pollard a fost arestat după ce încercase să găsească refugiu la ambasada Israelului din Washington. La proces a pledat vinovat de sustragerea de documente clasificate în favoarea Israelului şi în 1987 a primit pedeapsa cu închisoare pe viaţă. Dincolo de discuţiile şi negocierile privind soarta sa, Pollard ar putea fi eliberat din închisoare la 21 noiembrie 2015, 30 de ani după arestare. El şi-a ispăşit pedeapsa în închisoarea federală din Butner, Carolina de Nord.
Susţinerea lui Netanyahu
Susţinerea israeliană pentru Pollard reprezintă o evoluţie în cazul său, considerat unul dintre episoadele cele mai dureroase şi mai controversate în relaţiile israelo-americane. La început, când Pollard a fost arestat, Israelul l-a renegat, declarând că era un actor într-o operaţiune ilegală. Dar a obţinut cetăţenia israeliană în 1995 şi Netanyahu, în cursul primului său mandat ca prim-ministru, la finele anilor 1990, a recunoscut oficial că Pollard este agent israelian.
Comunitatea serviciilor secrete americane s-a opus întotdeauna eliberării lui Pollard. În 1998, George J. Tenet, atunci director al CIA, a „sabotat” un acord cu Israelul privind spionul Pollard, ameninţând că demisionează dacă acesta este eliberat. Există numeroase argumente că Pollard a produs mult mai multe daune SUA decât s-a admis. Într-un editorial pentru Washington Post în 1998, foştii administratori ai Naval Intelligence, William Studeman, Sumner Shapiro, John L. Butts şi Thomas Brooks, au dezvăluit că afacerea Pollard nu a fost niciodată adusă în proces şi nu s-a făcut public faptul că Pollard „oferea informaţii clasificate altor trei state înainte de a lucra pentru israelieni şi că în timp ce spiona pentru Israel îşi oferise serviciile şi unei a patra ţări“.
