Presa britanica de joi, 18 iunie, a acordat un spatiu amplu atacurilor rasiste antiromanesti de la Belfast, care au obligat 115 romani rezidenti din sudul capitalei Irlandei de Nord sa se refugieze intr-o biserica, in noaptea de marti, 16 iunie, spre miercuri, 17 iunie, informeaza Agerpres. The Guardian subliniaza ca incidentele arata doua fete ale Irlandei de Nord, una pozitiva si una inradacinata in tribalism. The Independent subliniaza ca romanii au fost victimele unei campanii sustinute de intimidare rasista si violenta, iar The Irish Times releva ca familiile de romani care fug de ura si rasism amintesc de vremuri intunecate ale Europei. In opinia Financial Times, ultimele incidente marcheaza o noua degradare in relatiile rasiale din Irlanda de Nord.

In pofida faptului ca atacurile au fost condamnate de numerosi politicieni, printre care primarul Belfastului, Lordul Naomi Long, vicepremierul Irlandei de Nord, Martin McGuinness, si premierul britanic Gordon Brown, un nou atac a avut loc asupra unei familii de romani, la Belfast, de data aceasta in estul orasului, informeaza BBC. O casa a unei familii de romani de pe Upper Newtownards Road a fost atacata miercuri, aproximativ la orele 23.00. Politia a confirmat pentru BBC News ca incidentul este un "delict de ura".

Consulul general al Romaniei in Marea Britanie, Mihai Delcea, urmeaza sa se intalneasca joi cu ministrul Dezvoltarii Sociale, Margaret Ritchie, pentru a discuta seria de atacuri rasiste survenite in sudul Belfastului. Ritchie a declarat ca Oficiul Locativ din Irlanda de Nord (Northern Ireland Housing Executive) va discuta cu victimele agresiunii, care au fost relocate, despre "optiunile lor in urmatoarea saptamana".

Desi politia nu crede ca in atacuri ar fi implicati paramilitari, comandantul politiei locale, Chris Noble a precizat: "Exista oameni care stiu cine a fost implicat in aceste atacuri".

Potrivit ziarului britanic The Guardian, mica comunitate de romani din Belfast a crescut considerabil cu circa opt luni in urma. Casele abandonate de romani se afla la limita dintre districtul universitar multi-rasial si zona muncitoreasca Village/Donegall Road. Luni noaptea, mai multi tineri din zona Village au aruncat cu sticle si pietre impotriva unui protest anti-rasist de pe Lisburn Road, organizat pentru a manifesta solidaritate cu romanii. Grupul atacator a scandat sloganuri ale Combat 18 (C18, aripa inarmata a organizatiei neo-naziste britanice Blood & Honour, n.red), desi surse din domeniul securitatii din Irlanda de Nord au declarat ca nu exista dovezi ca grupul terorist neonazist ar fi organizat celule in zona Greater Belfast. Cele doua grupari paramilitare loialiste, Fortele Voluntare din Ulster (UVF) si Asociatia de Aparare a Ulsterului (UDA) au condamnat atacurile declarand ca niciunul dintre membrii lor nu a fost implicat.

Potrivit unor relatari locale, extrase din cartea "Mein Kampf" a lui Adolf Hitler ar fi fost introduse in cutiile de scrisori ale celor tintiti.

Ziarul The Guardian publica un editorial cu titlul "Bigotism la Belfast" si subtitlul: Atacurile rasiste impotriva romanilor arata ca prejudecatile sunt inca puternic inradacinate in Irlanda de Nord. Articolul noteaza ca multe banci de scoala au ramas goale la scoala primara din sudul Belfastului, deoarece copiii romani care frecventeaza scoala multiculturala nu au venit miercuri, 17 iunie. Alti copii se intreaba unde sunt prietenii lor romani sositi in Irlanda de Nord, dupa aderarea Romaniei la UE, in 2007. Raspunsul este ca acesti colegi romani au fost alungati de atacurile rasiste, suspectate de a fi fost organizate de persoane din zona loialista The Village a orasului.

Scenariul arata doua fete ale Irlandei de Nord, subliniaza ziarul britanic mentionat. Este cea noua in care, asa cum a afirmat Ian Paisley, fostul lider al Partidului Democrat Unionist (DUP), transformat in pacificator, "copiii se pot juca impreuna, oamenii pot munci impreuna, iar familiile pot trai fericite unele alaturi de altele, indiferent de apartenenta lor comunitara sau etnica sau de credintele lor religioase". Aceasta Irlanda de Nord exista insa numai episodic si pe bucati. Este cea in care familii nou-venite din alte culturi sunt primite bine, in care copii canta la tromboane prea mari pentru ei in orchestra scolii, in care mamele duc specialitati de mancare la targul de vara dar si cea in care o biserica locala a comunitatii, prietenoasa, a adapostit 115 romani total dezorientati si i-a hranit pentru o noapte.

Exista apoi vechea, familiara si izolata Irlanda de Nord, inradacinata in tribalism: teritoriala cu incrancenare, agresiva, marcata de aversiune si ostila celor din afara. Intimidarea rasista impotriva romanilor - cea mai recenta si mai vizibila din cadrul unei campanii sustinute de atacuri impotriva unor imigranti din zona de la izbucnirea tulburarilor in urma meciului de calificare pentru Cupa Mondiala de fotbal dintre Irlanda de Nord si Polonia, in luna martie - a fost catalogata drept nou sectarism. Dar nu este nimic nou in aceasta, potrivit The Guardian. Ambele izvorasc din acelasi bigotism inveninat.

Tinerii care arunca cu sticle si striga sloganuri ale "Combat 18" sunt numai jumatate din poveste. La fel ca si homofobia - o alta "prejudecata acceptabila", asa cum a scris un raport - rasismul este viu si infloritor in Irlanda de Nord. Multi chiar recunosc acest lucru, in conditiile in care 31% din populatie au declarat pentru un sondaj ca au prejudecati "foarte putine" sau "putine".

Astfel de sentimente au fost evidente in logica sinuoasa folosita de unii pentru a justifica atacurile, de la apelanti vorbind corect la emisiuni de radio si care au sustinut ca un roman a privit chioras odata la bunica lor si pana la comentarii de pe un blog politic precum acesta: atacurile au fos gresite si inacceptabile dar uneori este singura cale pentru ca unii sa se exprime atunci cand sunt lipsiti de putere si dezavantajati de sistemul politic si de elitele politice.

Chiar daca functioneaza o forma embrionara de integrare nu totul este numai lapte si miere. In pofida viziunii ademenitoare a lui Paisley, drumul spre o Irlanda de Nord cu adevarat diversificata cultural va fi inevitabil marcat de suspiciuni si stanjeneli. Da, este neplacut sa vezi o mama romanca la poarta scolii atunci cand mai tarziu o vezi cersind la piata sau pe strada cu copiii ei, la orele 2,30 noaptea, incercand sa vanda trandafiri din plastic unor studenti beti care ies din cluburi. Dar aceasta este realitatea, dificila si complicata.

Experientele lor au putin impact asupra politicienilor nord-irlandezi. Drept urmare, o strategie coerenta pentru relatiile rasiale se afla in josul listei prioritatilor lor iar numarul de cazuri de delicte de ura aduse in fata justitiei ramine extrem de mic. Acest sectarism institutional impiedica o abordare serioasa a fortelor rasiste care i-au facut sa absenteze pe acei copii romani din bancile lor de la scoala in dimineata zilei de miercuri, incheie The Guardian.

Ziarul britanic The Times dezvaluie ca unul dintre atacatori ar fi avut chiar o arma. Posterul pus pe una din casele din care romanii au fos siliti sa plece si pe care scria: "Locuitorii din Village spun nu atacurilor rasiste", nu a stat mult acolo. O femeie a fost vazuta rupandu-l in timp ce mergea pe Belgravia Avenue, la limita cu cartierul loialist The Village.

Potrivit The Times, zona din sudul Belfastului de unde majoritatea familiilor de romi au fost silite sa plece nu este una muncitoreasca protestanta. Belgravia Avenue duce la Lisburn Road pe care localnicii o numesc Knightsbridge of Belfast datorita buticurilor de moda si cafenelelor, toate frecventate de tinere mame. Exista bacanii poloneze si restaurante etnice. Aproape de Queen's University, multe dintre casele frumoase din caramida rosie si cu terase sunt locuite de studenti.

In calitate de cartier cel mai cosmopolit al orasului poate fi mandu ca a ales-o pe Anna Lo, singurul politician european de origine chineza, membra Adunarii Irlandei de Nord din partea Partidului Aliantei. Ea a spus ca politia nu a raspuns la apelurile 999 facute de familii si la faptul ca un om care arata o arma i-a avertizat pe romani ca vor fi impuscati daca nu pleaca.

The Times aminteste ca romii, care se cifreaza la 200 la Belfast, potrivit Ambasadei Romaniei de la Londra, au fost recent supusi unor atacuri in Ungaria, Republica Ceha si Italia, potrivit lui Neil Jatman de la Institutul pentru Cercetarea Conflictelor.

Ziarul britanic The Independent subliniaza ca romanii au fost victimele unei campanii sustinute de intimidare rasista si violenta. Unii dintre barbatii si femeile din cele 20 de familii afectate au foost raniti in incidentele in care s-au aruncat caramizi in ferestre, in timp ce un barbat spunea ca agresorii au amenintat cu taierea gatului unui copil.

Potrivit unor localnici, valul de intimidare ar fi actiunea unui "mic grup de delincventi rasisti" care au terorizat familiile de romani din sudul Belfastului. The Independent mai releva ca atacurile au atins apogeul saptamana aceasta dupa cresterea tensiunii in zona, subliniind totodata si afirmatia unui consilier ca politia a reactionat cu incetineala in primul moment.

In alt articol cu titlul "Irlanda de Nord s-a unit pentru a combate rasismul", The Independent subliniaza ca aceste incidente sunt cele mai recente din seria de izbucniri rasiste care in ultimul deceniu au fost indreptate impotriva polonezilor, africanilor, portughezilor, lituanienilor, letonilor, filipinezilor si altor nationalutati din Irlanda de Nord.

Mai putini de 1.000 de romani traiesc in Irlanda de Nord, dar multi dintre ei tind sa fie extrem de vizibili, deoarece vand ziare la intersectii si canta la instrumente muzicale precum acordeonul.

Numarul de incidente rasiste a crescut anul trecut atingand cifra de 1.000, dar acest lucru nu a oprit fluxul constant de imigranti. Sosirea lor a conferit Belfastului si altor parti din Irlanda de Nord un aspect mai cosmopolit si international in asemenea masura incat accentele straine sunt acum o rutina, mai degraba decat neobisnuite.

Romanii in special au avut de suferit de pe urma evenimentelor care au urmat dupa meciul international de fotbal di martie cand Irlanda de Nord a jucat impotriva Poloniei pe Windsor Park. Meciul a fost urmat de tulburari extinse care au implicat suporterii nord-irlandezi si fanii veniti din Polonia. Mai multe persoane, printre care si 11 politisti, au fost raniti in urma violentelor. In zilele urmatoare, atat casele unor polonezi cat si ale unor romani au fost atacate, declansandu-se astfel incidentele care au culminat cu cele din ultimele zile.

Desi autoritatile spun ca spera sa ii convinga pe romani sa ramana in Irlanda de Nord, sentimentul general predominat in randul celor afectati era la 17 iunie acela de a dori sa paraseasca tara.

The Irish Times titreaza: Familiile care fug de ura si rasism amintesc de vremuri intunecate. Imaginea celor peste 100 de romani cu bagaje si saci de plastic cu haine, indreptandu-se spre Ozone Centre din Belfast, aminteste de o imagine care isi da fiori din trecutul intunecat al Europei. Faptul ca au fost victimele unei uri si unui rasism modern are o rezonanta sumbra intr-o societate care incearca sa iasa din propriul trecut intunecat.

Romii au reprezentat o specificitate a vietii citadine a Belfastului in ultimii doi ani. Multi vindeau Belfast Telegraph pe strada, altii spalau parbrize, iar altii cerseau pur si simplu. Primarul Belfastului, Naomi Long, a recunoscut ca exista ceva "medieval" in cei 115 romani, majoritatea romi.

Irish Times subliniaza ca mass-media au fost prezente masiv pentru a relata evenimentul, provenind din Marea Britanie, Irlanda, Europa si in general din lumea intreaga. Politicieni si localnici au vorbit despre rusinea pe care o va genera acest lucru pentru Irlanda de Nord.

A existat insa si generozitate in nenorocire, releva ziarul irlandez. Localnici din sudul Belfastului au strans randurile in jurul celor 20 de familii atacate. In centrul unde au fost cazate familiile, localnici au adus alimente - oua, paine, lapte fructe, conserve - dar si pampers si produse de curatenie pentru copii. Clerul si membrii parohiei bisericii unde s-au adapostit romanii au dat asigurari familiilor ca au un refugiu aici. Totodata, locuitori din zona Lisburn si Village, de unde au emanat atacurile, s-au oferit sa pazeasca familiile noaptea.

Desi romanii au spus ca se gandesc sa plece din Irlanda de Nord, pentru moment nu exista bani pentru familiile respective, cu toate ca McGuinness a indicat ca daca se vor cere bani de repatriere ei vor fi acordati.

Si Financial Times (FT) puncteaza ca a existat o crestere constanta a incidentelor rasiste in Irlanda de Nord dupa incetarea conflictului civil, in conditiile in care mai multe atacuri au fost declansate impotriva comunitatii chineze locale, cea mai ampla minoritate de aici. Ultimele incidente marcheaza insa o noua degradare in relatiile rasiale intr-o regiune care timp de 30 de ani a fost afectata de violente sectare intre comunitatile protestante si catolice.

Potrivit FT, tensiunile au crescut in ultimele luni intre grupuri de localnici si de imigranti care s-au stabilit la Belfast din 2004 cand Marea Britanie, Irlanda si Scotia au ridicat restrictiile privind lucratorii din Europa Centrala si de Est.

Criza economica a dus insa la tensiuni in competitia pentru locuri de munca si la resentimente privind faptul ca imigrantii polonezi si alti imigranti aveau dreptul la asistenta speciala si la beneficii legate de case. Politicieni locali au subliniat insa ca imigrantii din Romania nu beneficiaza de aceleasi drepturi economice cu primii sositi din UE.

Evelyn Collins de la Comisia pentru Egalitate a provinciei a declarat: "Atacurile din ultimele zile sunt o reflexie dura a persistentei prejudecatii rasiale in cadrul societatii noastre".

Irlanda de Nord nu s-a scuturat inca deplin de propria sa istorie a violentei sectare, conchide FT.