Republica Moldova si Romania au inceput sa-si onoreze obligatiile asumate in cadrul dialogului interguvernamental. Guvernul de la Bucuresti a aprobat alocarea pentru Republica Moldova a unui sprijin financiar in valoare de 100 milioane de euro, urmand ca primele 25 de milioane sa fie primite de Chisinau anul acesta. La randul lor, autoritatile moldovene au dat ordin sa fie scos gardul de sarma ghimpata de la granita moldo-romana. In data de 31 martie va intra in vigoare acordul dintre cele doua tari privind micul trafic de frontiera, pe care politologii il considera un prim pas in realizarea proiectului unionist. Cu toate acestea, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres, aceasta integrare ar putea duce la destabilizarea Europei de Est.

Sarma ghimpata va fi inlaturata pe o distanta de 360 kilometri de frontiera, ceea ce le va permite locuitorilor din satele apropiate sa viziteze nestingherit Romania. In acelasi timp, cetatenii romani trec demult fara vize granita moldoveana. Inainte, fostul presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea republicii, aminteste ziarul rus.

Potrivit directorului Centrului pentru analize strategice de la Chisinau, Serghei Nazaria, "inlaturarea sarmei ghimpate nu inseamna deloc pierderea statalitatii". In opinia analistului, patrunderea "romanismului" este chiar utila adeptilor statalitatii moldovene. "Doar in comunicarea de zi cu zi moldovenii pot sa inteleaga definitiv ca ei nu sunt romani si sa traga anumite concluzii", considera Nazaria.

De altfel, presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu refuza sa recunoasca suveranitatea Republicii Moldova. El respinge insa categoric semnarea unui nou Tratat de frontiera cu Chisinaul. Bucurestiul doreste sa semneze "un acord care sa vizeze regimul frontierei existente, asa cum a fost mostenita ea de la Uniunea Sovietica, si este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere de catre cetatenii moldoveni a frontierei spre UE la standarde europene", a declarat Basescu in timpul vizitei sale la Chisinau. In acest sens, liderul roman asteapta pasi mai hotarati din partea Chisinaului, noteaza cotidianul rus.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, initiatorul unor asemenea pasi este presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care este si presedinte al parlamentului. In acest sens, publicatia mentioneaza initiativele lui Ghimpu privind scoaterea din Constitutia tarii a sintagmei "limba moldoveneasca" si noile sale reforme administrativ-teritoriale. Conform acestor reforme, se doreste renuntarea la impartirea republicii pe "raioane" si revenirea la "vechea impartire, cea pe judete". De asemenea, se intentioneaza acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani.

Toate aceste initiative sunt contestate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM). In opinia comunistilor, schimbarile constitutionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu Romania. "Daca in Constitutie va fi introdusa sintagma "limba romana", acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu Romania. Pentru unionistii din republica, acest gest simbolic este foarte important", a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

Initiativele lui Ghimpu au provocat divergente chiar in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), continua Nezavisimaia Gazeta. Astfel, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, considera ca schimbarea "limbii moldovenesti" in limba romana va provoca o scindare a societatii. In acest sens, Lupu propune desfasurarea unui referendum, pentru ca cetatenii sa decida ei insisi pe marginea respectivei probleme.

Impotriva amendamentelor propuse la Constitutie se pronunta si Comisia de la Venetia. Presedintele ei, Gianni Buquicchio, care a efectuat luna aceasta o vizita oficiala la Chisinau, recomanda amanarea schimbarilor pana dupa alegerea unui presedinte al Republicii Moldova.

De altfel, aceasta este doar partea vizibila a integrarii Republicii Moldova in Romania, subliniaza cotidianul rus, amintind de decizia autoritatilor moldovene de a introduce in scoli si universitati cursul de "Istorie a Romanei", unde Moldova este denumita Basarabia si considerata parte integranta a teritoriului romanesc. De asemenea, Romania a majorat de la 4.000 la 5.000 numarul de locuri pentru cetatenii moldoveni in institutiile de invatamant superior, 700 din care sunt fara plata. De curand, pentru cetatenii Republicii Moldova a fost implementata o procedura inlesnita de obtinere a cetateniei romane. Potrivit ziarului rus, "cotropirea" republicii de catre Bucuresti a continuat prin deschiderea a doua noi posturi de televiziune romanesti: Jurnal TV si Publika TV.

Cu exceptia liderului democrat, actuala putere de la Chisinau elaboreaza un proiect unionist. Insa, dupa cum declara politologul rus Zurab Todua, va fi dificil sa se forteze realizarea acestui proiect. "In pofida impresionantelor sume investite de Romania de la inceputul anilor "90 ai secolului trecut, ideea unirii nu stapaneste masele largi, ci doar 15-20% din populatia republicii. Cea mai mare parte, inclusiv minoritatile nationale, respinge in mod categoric unirea, chiar si in "ambalaj european"", a declarat Todua pentru ziarul rus. Potrivit acestuia, daca procesul unificarii va fi lansat de conducerea liberala a Republicii Moldova, se va ajunge la o sciziune interna.

In afara de aceasta, imediat ce Romania va formula in mod oficial pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, se vor face auzite "suspciuni fatise" si in ceea ce priveste granita romano-ungara si romano-bulgara. "Acestea sunt obstacole obiective ce impiedica autoritatile romane si moldovene sa inceapa unirea. Insa ele /autoritatile/ lucreaza la inlaturarea lor. In acelasi timp, se desfasoara pregatirea opiniei publice pentru ca unirea sa aiba loc, punandu-se accent pe restabilirea echitatii istorice", declara Todua, adaugand ca, deocamdata, Moscova urmareste in tacere evenimentele.