Relatiile dintre Bucuresti si Kiev au cunoscut destule perioade tensionate, analistii evocand conflicte mocnite diplomatice, militare, economice. Printre ele, episodul expulzarii diplomatilor romani din Ucraina si masura de retorsiune a Bucurestiului de a declara persona non grata un diplomat ucrainean, scandalul spionilor, poluarea pe Tisa, dar mai cu seama doua diferende majore: cel al canalului Bastroe si cel al Insulei serpilor.

Apropierea scrutinului prezidential in tara vecina a adus noi tente agresive fata de Romania, folosita ca agent electoral, unii candidati incercand sa atraga voturile minoritatii romane, altii invocand-o pe post de sperietoare pentru a atrage nationalistii, Bucurestiul fiind acuzat si de tendinte teritoriale. Bancherul Serghei Tigipko, fost ministru al Economiei – care si-a construit strategia pe acuzatii contra Romaniei, cunoscand o ascensiune spectaculoasa in ultimele saptamani, ajungand pe locul trei, dupa premierul Iulia Timosenko si prorusul Viktor Ianukovici –, l-a acuzat pe presedintele Viktor Iuscenko de "comert cu integritatea tarii, pentru ca nu tine cont de faptul ca organizatiile romanilor ucraineni considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei teritorii anexate ilegal de la Romania". Stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Ucraina a avut loc pe 2 februarie 1992, iar in 1997, dupa un proces complex de negocieri (35 de runde), Bucurestiul si Kievul au incheiat doua instrumente juridice capitale: Tratatul privind relatiile de cooperare si buna vecinatate si un Acord Conex. Ucraina nu si-a respectat angajamentele, iar diferendul privind Insula serpilor a fost trimis spre solutionare catre Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Romania a castigat  la Curtea de la Haga procesul intentat Ucrainei pe tema platoului continental al Marii Negre, decizia unanima si definitiva a celor 15 judecatori acordand Romaniei 80% din teritoriul revendicat.

In mai 2004, Ucraina a inceput lucrarile de construire a Canalului Dunare-Marea Neagra pe bratele Chilia si Bastroe din Delta Dunarii, dat in folosinta in 2007. Partea romana a efectuat demersuri in plan bilateral si multilateral, subliniind impunerea unor masuri in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei, evocand prevederile unor conventii internationale privind ecosistemul Deltei Dunarii si navigatia pe Dunarea de Jos.
Tema Canalului Bastroe si a relatiilor cu Romania este o chestiune politica, arata unii analisti ucraineni, precizand ca ea ofera o supapa pentru nationalisti, in Ucraina neexistand perioade de acalmie politica in intervalul de la  "revolutia portocalie".

Relatiile dintre Romania si Ucraina trebuie privite prin prisma geopolitica, ambele fiind situate in bazinul Marii Negre. Rusia este un actor de neocolit si dificil, Kremlinul fiind marcat de un complex neoimperial fata de ceea ce numeste "vecinatatea sa apropiata". Moscova este perceputa drept un factor perturbator al regiunii, cu atat mai mult cu cat Marea Neagra a devenit in ultimii ani cvasiamericana. Iar Ucraina este elementul-cheie al sferei de influenta a Rusiei, in numele unui destin impartasit decenii la rand. Din acest motiv, Moscova respinge pierderea Ucrainei in favoarea UE si NATO si creeaza tensiuni mai ales cand Kievul isi manifesta unele preferinte care o deranjeaza.