Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept vlahi, au obtinut recunoasterea statutului de minoritate nationala. Decizia guvernului de la Belgrad inseamna, printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din Serbia unde romanii timoceni sunt majoritari, transmite BBC, preluat de Rompres. Pana acum, numai romanii din Vojvodina sarbeasca aveau statut de minoritate nationala.

Consiliul romanilor timoceni, numit in limba sarba Consiliul National al Vlahilor, iar in graiul local Consiliul National al Romanilor, a fost constituit in 2006 de minoritatea romaneasca locala, conform prevederilor legale din Serbia, si dupa modelul celorlalte minoritati nationale.

Liderilor romanilor vlahi din Valea Timocului li s-a refuzat insa recunoasterea oficiala ca statut de minoritate nationala de catre fostul guvern de la Belgrad. Principalul motiv invocat ar fi fost faptul ca in documentele de constituire ale Consiliului aparea scris ca limba romana este limba pe care o vorbesc vlahii din Timoc.

Disputa pe aceasta tema a blocat validarea statutului de minoritate nationala pentru vlahii romani, insa noul guvern de la Belgrad, condus tot de Vojislav Kostunica, dar care are acum in componenta sa apropiati ai presedintelui Serbiei, Boris Tadic, de la Partidul Democrat, a schimbat lucrurile, noteaza BBC.

Vlahii au fost recunoscuti in sfarsit ca minoritate nationala, iar limba romana a fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia, vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic.

Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce acestora suma de 70.000 de euro anual din partea statului sarb pentru a-si putea sustine limba materna si cultura.

Presedintele Federatiei Rumanilor din Serbia, Predrag Balasevici, a declarat joi, la Drobeta Turnu Severin, ca problemele romanilor timoceni nu s-au rezolvat odata cu aprobarea de catre Guvernul de la Belgrad, la 30 iulie, a infiintarii Consiliului National al Rumanilor din Serbia, transmite Rompres.

In opinia lui Balasevici, invatamantul in limba romana si oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 de romani din Serbia de rasarit, Valea Timocului, continua sa ramana interzise in zona, asa cum au fost din anul 1833, dupa retragerea Imperiului Otoman.

"Este momentul ca autoritatile de la Bucuresti sa sprijine financiar proiectele ONG-urilor din Timoc. Numai cu vorbe nu se poate face nimic, mai ales ca fenomenul de deznationalizare, in cele 156 localitati romanesti si 48 mixte, se acutizeaza pe zi ce trece", a afirmat Balasevici.

Potrivit acestuia, actiunile Federatiei Rumanilor din Serbia si ale Consiliului National al Rumanilor de Serbia ar trebui sa fie neconditionat subventionate de statul roman care "are tot dreptul garantat de Constitutia sa de a se ocupa si de romanii de peste granita".

"Daca s-a construit biserica de la Malainita, nu inseamna ca s-a pus capat chestiunii ecleziastice din Timoc. Avem mari conflicte cu Biserica Ortodoxa Sarba. Nimeni nu intervine. Iar in ceea ce priveste introducerea limbii romane in scolile din satele romanesti, Bucurestiul nu da niciun semn ca ar fi afectat de faptul ca ne pierdem incet-incet fiinta", a spus Balasevici. Dupa parerea sa, un alt factor care contribuie negativ la mentinerea unei stari tensionate intre autoritatile administrative sarbe si comunitatile romanesti din regiunile Morava, Homolie si Timoc este "superficialitatea, daca nu interesul meschin, al unor organizatii romanesti autohtone, cum ar fi Comunitatea Romanilor din Serbia si Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia, de a impiedica, prin tot felul de jocuri, renasterea nationala a celor care isi zic rumani sau vlahi".

"Aceste entitati non-guvernamentale sunt sprijinite cu fonduri uriase de autoritatile din patria-mama. De ce acestea din urma aloca bani unor proiecte care nu au niciun efect asupra identitatii romanilor si nu influenteaza in niciun fel cultura romanilor, nimeni nu-si poate explica", a afirmat Predrag Balasevici.