La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la Bruxelles, partea rusă a ameninţat cu dezvoltarea forţelor nucleare, în lipsa unui acord privind scutul antirachetă în Europa.
Rusia a acuzat NATO că nu ia în seamă revendicările sale privind viitorul scut antirachetă în Europa la care doreşte să colaboreze, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov, precizând că „poziţiile NATO nu sunt acceptabile” pentru ţara sa. El a încercat – fără succes – să-şi convingă omologii din Alianţa nord-atlantică să accepte semnarea unui tratat care să includă condiţiile puse de Moscova pentru a se asigura că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva sa. Serdiukov a declarat că Rusia va fi obligată să îşi dezvolte forţele nucleare în cazul în care nu se ajunge la un acord cu NATO privind amplasarea unui scut antirachetă pe continentul european. „Nu avem altă opţiune, dacă nu, vom fi obligaţi să relansăm cursa înarmării”.
Înainte de întâlnirea cu Serdiukov, miniştrii aliaţi au adoptat un „plan de acţiune” în vederea punerii în funcţiune a unui scut propriu al NATO, chiar dacă va integra anumite componente americane. Ceea ce l-a determinat pe Serdiukov să declare că dacă NATO rămâne pe poziţiile actuale, în 2020 potenţialul strategic al Rusiei va fi diminuat prin existenţa sistemului antirachetă pe care Alianţa este pe cale să îl pună în funcţiune pentru protejarea Europei.
Două sisteme antirachetă – rus şi occidental
Impasul dintre NATO şi Rusia nu este o surpriză. Secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, declarase în ajunul reuniunii că organizaţia pe care o conduce nu are în vedere furnizarea de garanţii scrise, aşa cum cere Moscova, pentru a se asigura că viitorul scut antirachetă nu va ameninţa arsenalul său de disuasiune nucleară. Iar în timpul lucrărilor Consiliului NATO-Rusia el a repetat că preferinţa Alianţei merge spre o „arhitectură antirachetă bazată pe două sisteme distincte, rus şi occidental, dar destinată aceluiaşi obiectiv”, cel de apărare a Europei de ameninţări balistice şi schimbare de informaţii. NATO nu poate încredinţa obligaţiile contractuale între membrii săi unor ţări nemembre, a subliniat Rasmussen.
Sistemul proiectat de NATO nu va putea fi amplasat „înainte de 2018″ şi „în aşteptare”, Alianţa atlantică va putea să se sprijine cu titlul interimar doar pe elementele americane ale unui scut. Implementarea unui astfel de sistem este complexă pentru că trece prin integrarea mijloacelor aeriene naţionale disparate, a capacităţilor cu rază lungă de acţiune de care dispun doar americanii şi de mijloace avansate de alertă, ca acelea cu care doreşte să se doteze Franţa.
Planul de acţiune adoptat de miniştrii NATO stabileşte ca, în prealabilul desfăşurării propriului scut, să fie stabilit un acord între aliaţi privind „mediul politic şi militar”, „asupra procedurilor de tir” şi a „regulilor de angajament”.
Kremlinul visează reîmpărţirea Europei
La Summitul de la Lisabona din noiembrie trecut, Rusia şi NATO au decis aprofundarea cooperării în domeniul apărării antirachetă. Atunci, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a propus divizarea continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, ideie respinsă de occidentali. La rândul ei, Moscova a refuzat ca un scut antirachetă aflat doar sub controlul occidentalilor să acopere o parte a teritoriului rus.
Medvedev a avertizat că Moscova va accepta un scut antirachetă în Europa doar dacă Rusia este membru deplin al acestui sistem.
