» Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cerut modificarea si completarea statisticilor economice mondiale, dominate de excesul produsului intern brut (PIB) pentru a masura mai bine prosperitatea unei natiuni.

Cu cateva zile inaintea summitului G20 de la Pittsburg, in cursul caruia intentioneaza sa se lupte pentru reglementarea remuneratiilor excesive din lumea finantelor, Sarkozy a enuntat si sustinut recomandarile unei comisii de experti in economie, prezidata de americanul Joseph Stiglitz, detinator al unui Premiu Nobel si clasat la stanga in SUA. Comisia Stiglitz – 25 de membri, printre care patru Premii Nobel pentru economie – a fost instalata la Elysée de seful statului francez in februarie 2008, iar raportul care i-a fost prezentat acum precizeaza ca PIB-ul "nu poate furniza o evaluare exacta a situatiei in care se gaseste majoritatea oamenilor". Comisia preconizeaza elaborarea unui "sistem statistic care completeaza masurile activitatii productive cu datele relative la prosperitatea persoanelor".

"Franta se va bate pentru ca toate organizatiile internationale sa modifice sistemele statistice (...), va propune partenerilor sai europeni ca Europa sa dea exemplu si va adapta propriul sau aparat statistic in consecinta", a promis Sarkozy la Sorbona. Denuntand "religia cifrelor", el a spus ca trebuie o gandire post-PIB si o alta religie, cea "a pietei", care are mereu dreptate. Trebuie depasita prapastia de neintelegere dintre expertul convins de stiinta lui si cetateanul a carui experienta de viata este in decalaj complet cu ceea ce relateaza cifrele. Ani de zile li s-a spus oamenilor, a caror viata devenea din ce in ce mai grea, ca nivelul lor de trai a crescut.

» Alte masuri
Alcatuit dupa 18 luni de munca, raportul Stiglitz sustine ca trebuie schimbata total metoda de calcul al bogatiei unui stat, subliniind importanta noilor indicatori. Acestia reprezinta mai mult decat noi "termometre", desemneaza ceea ce este contabilizat intr-o tara. Comisia a identificat limitele PIB ca indicator de performanta economica si progres social, facand referire la o dezbatere privind pertinenta acestui indicator nascut la mijlocul anilor ’30 in SUA si generalizat dupa razboi: "PIB-ul nu este fals in sine, dar poate fi prost utilizat". Creat ca o masura a activitatii economice, a fost utilizat apoi mai mult ca o masura a prosperitatii sociale, or, mizele secolului 21 nu mai sunt aceleasi cu cele de dupa razboi.