După succesul restabilirii influenţei în Ucraina, Chişinăul ar putea deveni următorul obiectiv geopolitic al Rusiei, susţine agenţia de analiză Stratfor. Pârghia Rusiei: diviziunile din cadrul coaliţiei proocidentale aflate la putere.

Potrivit unor surse de la Moscova ale Stratfor, Republica Moldova ar putea fi următoarea republică ex-sovietică unde Rusia va viza elementele proeuropene de pe scena politică, după declaraţia comună din mai a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, şi omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, care s-au angajat să colaboreze pentru soluţionarea disputei transnistrene.
Sunt două modalităţi în care Rusia - cu ajutorul Ucrainei - s-ar putea implica în această problemă pe termen scurt, consideră grupul de analiză supranumit „CIA privată". Una este să încerce să aducă Transnistria sub control împreună cu restul Republicii Moldova, cealaltă este să îşi menţină hegemonia numai asupra Transnistriei şi să se mulţumească cu o divizare a ţării, fără a controla restul Moldovei.

Circumstanţele din R. Moldova ar putea face ţara vulnerabilă în faţa planurilor Rusiei. Guvernul este slab şi divizat între membrii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), confruntându-se permanent cu provocările Partidului Comunist (PCM) prorus, care în prezent se află în opoziţie. Chiar luni, 9 august, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat de la Chişinău, parte a AIE, a declarat că alianţa „nu mai există, de facto".

Unul dintre motivele tensiunilor din AIE, apreciază Stratfor, au fost iniţiativele controversate ale preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, cum a fost declararea zilei de 28 iunie drept Ziua Ocupaţiei Sovietice - un decret respins ulterior de Curtea Constituţională. Ideea nu numai că a înfuriat Transnistria şi a determinat Rusia să se răzbune blocând exporturile de vin moldovenesc, dar a şi polarizat elementele pragmatice proeuropene din R. Moldova, după cum arată declaraţiile lui Lupu. Această situaţie a condus la scăderea popularităţii AIE şi la o revenire în sondaje a PCM, creând condiţiile unei posibile reveniri la putere a comuniştilor la alegerile programate pentru luna noiembrie.

Stratfor aminteşte că Rusia nu este însă singura putere externă care vrea să influenţeze R. Moldova: un alt pretendent tradiţional este România, care are legături culturale şi etice cu vecina sa din Est. Observând evoluţiile din Ucraina, România a curtat agresiv Moldova, considerând că acesta ar putea fi următorul stat fost sovietic ce va reveni sub influenţa Moscovei. Preşedintele Traian Băsescu, aminteşte grupul de analiză american, a declarat că România şi Moldova ar trebui reunificate şi că, dacă Ucraina va face vreo mişcare spre Transnistria sau Moldova, România va folosi minorităţile româneşti din Ucraina - în principal din Bucovina - pentru a provoca Kievul. Ucraina şi Rusia au luat foarte în serios declaraţiile lui Băsescu, afirmă Stratfor. Comentariile lui Băsescu au stârnit controverse şi în interiorul Moldovei, unde mulţi cetăţeni se opun divizării ţării între Ucraina şi România, dorind ca Moldova să rămână independentă.
În finalul analizei sale, Stratfor apreciază că problema transnistreană ar putea încetini procesul de apropiere economică şi energetică dintre Rusia şi UE, dat fiind interesul manifestat recent de Germania pentru tranşarea conflictului îngheţat de pe
Nistru. Extinderea influenţei Rusiei asupra Ucrainei este una, dar şi asupra Moldovei ar putea fi prea mult, chiar şi pentru binevoitoarea Germanie, apreciază Stratfor, care conchide: efectul asupra relaţiei UE-Rusia va depinde de cât de departe va decide Moscova să meargă pentru a-şi mări influenţa asupra Chişinăului.