Cele 43 de circumscriptii electorale ale Romaniei au fost impartite in 452 de colegii uninominale, 315 pentru alegerea deputatilor si 137 pentru alegerea senatorilor. Hotararea de guvern care stabileste desenul colegiilor a fost luata dupa ce Comisia de Cod Electoral a Parlamentului a lucrat vreme de patru luni la desenarea colegiilor. Intre altele, harta electorala a Bucurestiului a fost marul discordiei care a

ca desenarea colegiilor uninominale este de-a dreptul cruciala pentru unele partide se poate vedea, in primul rand, din incrancenarea cu care PRM se incapataneaza sa vada respinsa hotararea de guvern cu pricina, chiar si dupa inceputul oficial al campaniei electorale. PRM s-a plans Curtii de Apel Bucuresti ca hotararea de guvern nu respecta prevederea stabilita de legea electorala ca un colegiul uninominal nu poate fi cu 30% mai mic sau mai mare decat altul. (PRM contesta si o ordonanta de urgenta care aduce unele modificari legii electorale,  motivand ca ele incalca anumite drepturi electorale). PRM are toate motivele sa se teama de schimbarea sistemului electoral. Un partid bazat pe o singura personalitate cand noul sistem favorizeaza partidele cele mai bogate in lideri de opinie are sanse numarate de a intra in Parlament. Ele se invart in jurul cifrei 5, exact cat pragul de intrare a unui partid in Parlament.

Dar ingrijorarea care domneste in PRM in asteptarea zilei de la 30 noiembrie face victime si in partidele mari, pretendente la portofolii in viitorul guvern. Nu intamplator, parlamentarii au negociat din martie pana in iulie cum sa imparta judetele (circumscriptiile) in colegii si nici macar nu au apucat sa termine la timp (20 iulie), astfel ca decizia finala a revenit guvernului. Negocierile din Comisia de Cod Electoral au fost crunte. Fiecare partid isi dorea sa vada pe harta un desen care sa-l favorizeze.  "Sunt interese de a creiona in asa fel colegiile incat ele sa corespunda unor bazine electorale", anunta chiar de la inceput Valer Dorneanu, de la PSD. Reprezentantul PD-L, Valentin Iliescu, a acuzat tot timpul PNL si PSD ca s-au aliat ca sa loveasca in PD-L. "Aceste lucruri sunt pure negocieri politice, asa cum se intampla si in Marea Britanie, si in Germania. PDL nu a reusit sa-si promoveze propunerile pentru ca reprezentatul sau este recalcitrant si are o atitudine intolerabila", raspundea Valeriu Zgonea (PSD).

Colegiile uninominale sunt alcatuite astfel incat sa nu existe unele care sa cuprinda numai comune: in afara celor strict urbane, din orasele mari, colegiile uninominale cuprind cel putin un orasel de provincie (sau o parte dintr-un oras mai mare) si un numar de comune din apropiere. Nici un colegiu nu poate depasi granita judetului (circumscriptiei din care face parte).

Analistii spun ca agitatia legata de desenarea colegiilor poate fi totusi zadarnica din perspectiva partidelor. Indiferent de impartirea colegiilor, probabil ca PSD va avea in continuare un ascendent in Moldova, PD-L in Transilvania, dupa cum victoriile PNL vor fi preponderent in orase.

Cand "se pierde" votul?
Voturile date candidatilor care nu au castigat "dintr-o lovitura" (cu 50% ±1) nu sunt pierdute, ci sunt redistribuite partidelor din care fac parte respectivii candidati. Dar exista doua situatii in care votul dumneavoastra nu se numara in dreptul nici unui parlamentar si nici unui partid. Votul "se pierde" in cazul in care candidatul votat initial face parte dintr-un partid care nu reuseste sa treaca pragul de 5% din voturi pentru intrarea in Parlament. Aceasta pentru ca asemenea voturi sunt numarate in contul partidelor parlamentare. Este motivul pentru care UDMR a propus candidati si in colegii din Bucuresti sau alte orase mari, fara populatie maghiara. UDMR incearca astfel sa evite riscul neintrarii in Parlament. Votul "se pierde", de asemenea, daca ati votat pentru un candidat independent care nu a reusit sa castige 50% ±1 din voturile alegatorilor prezenti la vot in colegiul sau. Voturile date unui astfel de candidat nu se redistribuie.

Dictionar

Colegiu uninominal = arie geografica ai carei locuitori vor fi reprezentati in Parlament prin intermediul unui singur parlamentar. Colegiile uninominale sunt de doua feluri: colegiu uninominal pentru alegerea unui senator si colegiu uninominal pentru alegerea unui deputat. (Colegiile pentru senatori sunt mai extinse decat colegiile pentru deputati. De obicei, un colegiu pentru senatori cuprinde 2, 3 sau chiar 4 colegii de deputati, fara insa ca teritoriile colegiilor de deputat sa se suprapuna exact colegiilor de senator.  Diferenta de marime intre cele doua tipuri de colegii vine din faptul ca legea electorala spune ca un senator reprezinta 160.000 de cetateni care locuiesc deci intr-o arie geografica mai extinsa, in timp ce un deputat reprezinta numai 70.000 de mii de cetateni, care, in mod evident locuiesc intr-o zona mai restransa.)

Circumscriptie = unitate administrativ – teritoriala in care se organizeaza alegeri. Fiecare din cele 41 de judete reprezinta cate o circumscriptie electorala, la care se adauga Bucurestiul si o circumscriptie pentru romanii care locuiesc in strainatate, cu totul 43. Fiecarei circumscriptii ii corespunde cate un birou electoral judetean, respectiv biroul electoral al municipiului Bucuresti, la care se adauga biroul electoral al circumscriptiei 43, pentru romanii din strainatate

Redistribuire = procedeu folosit intr-o prima faza de birourile electorale judetene, apoi de biroul electoral central, pentru atribuirea mandatelor catre acei candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, dar nu au castigat 50% ±1 din voturile din colegiul uninominal de unde provin. Redistribuirea mandatelor se face potrivit unor formule matematice folosite si la alegerile de lista de pana acum. Deosebirea este ca aspirantii la Parlament sunt ierarhizati in functie de numarul de voturi obtinut de ei, dar si de numarul de voturi obtinut de partid.