Premierul Emil Boc si-a asumat ieri raspunderea pe trei pachete de legi, in fata parlamentarilor din cele doua Camere, in vreme ce partenerii sai de guvernare declarau ca nu sunt de acord cu aceasta decizie. Confruntarea consumata marti in Parlament se inscrie in traditia postdecembrista a coalitiilor de guvernare, in care partenerii politici se submineaza reciproc, subminand in cele din urma interesul national. Pozitia exprimata de presedintele PSD, Mircea Geoana, care practica un discurs duplicitar – de membru al opozitiei, desi se afla la putere –, este simptomatica pentru incapacitatea majoritatii politicienilor romani de a vedea dincolo de interesul personal sau de partid.

Inaintea inceperii procedurii parlamentare, Geoana a declarat ca asumarea raspunderii "reprezinta un gest nechibzuit dictat de Traian Basescu" si ca PDL incearca "provocarea" PSD pentru "o schimbare de guvern". Aceasta declaratie este cu atat mai surprinzatoare cu cat legile in cauza au fost realizate inclusiv de ministrii partidului sau. In timp ce liderul social-democrat a precizat ca partidul sau nu va provoca o criza politica, mai multi fruntasi ai PSD au avut discursuri dure impotriva PDL si a presedintelui Traian Basescu. Mai mult, social-democratii au amenintat ca vor boicota sedinta Legislativului. Cu toate acestea, doar 20 de parlamentari ai partidului au parasit sala, alaturi de liberali. In schimb, UDMR s-a raliat ideii PNL de a initia o motiune de cenzura pentru legea salarizarii unice.

Decorul parlamentar a fost asigurat de sustinatori ai PDL, adusi din toata tara, dar si de sindicalistii contestatari ai legilor pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea: legea salarizarii unice, legea educatiei nationale si legea reorganizarii unor autoritati si agentii publice. Pachetul de legi a fost prezentat de premier drept unul de reforma fundamentala. Legile cele mai dure pentru bugetari, care vizeaza salarizarea si reorganizarea agentiilor, au fost create sub presiunea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International, care a cerut in schimbul celor aproape 13 miliarde de euro masuri drastice din partea Romaniei pentru a reduce cheltuielile bugetare.

Reforma vine din nou la presiuni externe, iar analistul economic Ilie serbanescu se intreaba daca "e de rau sau de aplaudat". La inchiderea editiei: presedintele Traian Basescu a raspuns la randul sau provocarilor electorale ale PSD si ale lui Mircea Geoana printr-un discurs de aproape doua ore tinut in fata Parlamentului, in care si-a facut bilantul celor cinci ani de mandat in culori pozitive.

 
Boc si-a asumat raspunderea, PSD a anuntat ca va modifica legile
Premierul Emil Boc a reusit sa-si asume, in numele Guvernului PDL-PSD, raspunderea pe cele trei proiecte de lege atat de contestate, spunand ca acestea sunt necesare, iar ca un Executiv care nu le sustine nu-si justifica existenta. "Acum nu mai putem amana, acum este timpul faptelor. De aceea, Guvernul pe care il reprezint nu vine in fata Parlamentului sa faca declaratii de intentie, vine in fata dvs. cu trei proiecte majore si pentru care va cerem astazi increderea", a spus premierul Boc.

Unii parlamentari PSD au plecat alaturi de liberali
Asumarea s-a facut insa in fata unei sali doar pe jumatate plina. Parlamentarii PNL au semnat "condica de prezenta", dar nu au intrat in sala. Liderul Crin Antonescu a reiterat ideea ca asumarea raspunderii pe trei proiecte deodata nu este constitutionala si ca, prin refuzarea dezbaterilor parlamentare, actualul Executiv "nu mai accepta regulile democratice".

Daca absenta liberalilor era anticipata, emotii le-au dat ieri pedelistilor chiar partenerii de guvernare de la PSD. Social-democratii nu au ezitat sa-si arate iritarea inca de la primele ore ale zilei, vorbind, pe de o parte, de timpul scurt alocat dezbaterii amendamentelor formulate de parlamentari, iar pe de alta, de faptul ca forma finala a proiectelor ar fi fost vizata doar de premierul Emil Boc, fara a le fi adusa la cunostinta liderilor PSD. Prin urmare, atat in Biroul Permanent National al PSD, cat si in cadrul grupurilor parlamentare s-a discutat cum sa boicoteze PSD demersul Cabinetului Boc.

In final, intre absenta in masa si lasarea participarii la latitudinea fiecarui parlamentar a fost preferata a doua varianta. Aceasta poate si datorita faptului ca pesedistii s-au temut ca absenta in grup ar putea fi taxata de electorat drept "atitudini politicianiste", mai ales ca doua dintre cele trei proiecte de lege tin de ministerele detinute de PSD. O decizie clara cu privire la participare a fost luata cu mult dupa ora 16.00, cand ar fi trebuit sa-si inceapa discursul de asumare premierul Boc. In final, circa 20 de parlamentari ai PSD au parasit sala alaturi de liberali.

 
Geoana spune ca a evitat criza politica
In vreme ce seful Executivului astepta cuminte in sala inceperea sedintei, Mircea Geoana a profitat de ocazie pentru a vorbi in fata camerelor despre luciditatea politica de care da dovada PSD. "Parlamentarii PSD±PC considera ca asumarea raspunderii reprezinta un gest nechibzuit, dictat in mod evident de Traian Basescu. Nu este decizia prim-ministrului, ci este parte dintr-un joc deliberat al lui Traian Basescu. (...) Se incearca provocarea partidului nostru pentru a putea sa determine o schimbare de Guvern, inclusiv a actualului prim-ministru", a declarat Geoana.

Seful PSD a mai explicat decizia de participare la sedinta prin faptul ca "un Guvern, chiar daca nu merge grozav, este mai bun decat o criza politica". Pe de alta parte, potrivit liderului PSD, parlamentarii social-democrati nu vor initia sau sustine vreo motiune de cenzura impotriva Guvernului, dar isi rezerva dreptul sa propuna, in urmatoarele luni, modificarea celor trei proiecte de lege, in special a Legii unitare de salarizare.

De altfel, pesedistii si-au intetit, inca de la primele ore, atacurile la adresa partenerilor de la PDL. Startul a fost dat de liderul Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, iar presedintele de onoare al social-democratilor, Ion Iliescu, a continuat din mers partitura. "Eu consider ca este neserioasa aceasta procedura. Nu cred ca este firesc sa avem trei asumari de raspundere in aceeasi zi, pe trei legi, pe care inca nu le cunoastem. (...) Cred ca partidul risca foarte mult daca intra pe «neve» intr-o procedura care risca sa antagonizeze o multime de categorii profesionale, sa creeze nemultumire sociala ampla", a declarat Nastase. Cat despre posibilitatea ca PSD sa fie "invitat" de PDL sa plece de la guvernare, fostul premier a spus ca "povestea asta cu plecatul de la guvernare" a inceput sa-l enerveze.

"E guvernarea cui? A mamei lui Boc? A cui guvernare este asta, ca sa ne dea afara? Este vorba de o coalitie, decizia se va lua daca ramanem in aceasta coalitie, asta e formula corecta sau nu? Chestia asta nu e guvernarea mostenita de Traian Basescu de la navele care s-au pierdut in Marea Manecii", a comentat Nastase. La randul sau, Iliescu a parasit sedinta BPN inainte de final si nu a ezitat sa-si arate nemultumirea ca nici macar liderii PSD nu au habar de forma finala a celor trei proiecte. "Am inteles ca premierul a stat azi-noapte sase ore si a mai lucrat pe niste texte. Pai se poate sa nu cunoasca acest lucru coalitia, care si-a asumat responsabilitatea aceasta?", a spus cu iritare Iliescu.

 
"Pas spre modernizare"
Presedintele Traian Basescu a salutat "curajul actualului Cabinet si al actualei coalitii de guvernare de a-si asuma un pas important in reformarea statului". Potrivit sefului statului, ziua de ieri a constituit si "un examen de maturitate pentru intreaga clasa politica", creandu-se premisele pentru a inceta "complicitatea dintre clientela politica si politicieni". "Actualele legi sunt cladite pe principii care nu pot fi contestate", a mai spus presedintele, dupa care a trecut la prezentarea "unui bilant onest" al mandatului sau. seful statului a sustinut ca a spus lucrurile "pe bune" pentru ca "romanii doresc un presedinte care sa spuna adevarul", dar a admis ca "poate" a facut si greseli.

Basescu a trecut apoi in revista cateva dintre certitudinile pe care le pot avea acum romanii, iar printre ele se numara aceea ca "presedintele romanilor nu a facut nici un fel de compromisuri, nici macar compromisul tacerii" cu oameni considerati a fi parte a "sistemului ticalosit". seful statului a admis insa ca are si unele nemultumiri sau neimpliniri, precum nereformarea Constitutiei si nefinalizarea dosarelor Revolutiei. "Parlamentul inca blocheaza dosare de presupusa coruptie", a mai spus Basescu.

Pachetul de legi pentru care Guvernul PDL-PSD si-a asumat raspunderea a fost prezentat de premierul Emil Boc drept unul de reforma fundamentala a salarizarii bugetare, a aparatului de agentii si autoritati guvernamentale si a educatiei. Primele doua legi au fost create sub presiunea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI), care a cerut in schimbul celor aproape 13 miliarde de euro masuri drastice din partea Romaniei pentru a reduce cheltuielile bugetare si a atrage cat mai multi bani la buget. "Este primul pas cand un factor extern, prin FMI, preia administrarea Romaniei. Nu stiu daca este de rau sau de aplaudat", spune analistul economic Ilie serbanescu. Cele doua legi privind salarizarea unica si reorganizarea aparatului guvernamental nu sunt perfecte, spune analistul, pentru ca au fost facute "fara dezbatere publica sau parlamentara", in schimb reprezinta un mare pas inainte pentru reformarea sistemului bugetar.

Legea educatiei nationale a fost creata dupa ce, anul trecut, toate partidele politice, precum si sindicatele au semnat Pactul pe Educatie, care stabilea principii noi si in armonie cu cele europene pentru programa de invata-mant si pentru modul de predare si evaluare. Documentul a fost elaborat de o comisie de specialisti condusa de fostul ministru Mircea Miclea, care a functionat sub egida Administratiei Prezidentiale. Ministrul PSD Ecaterina Andronescu a preluat o mare parte din principiile Strategiei de aplicare a Pactului, a adus propriile modificari si a promovat in Guvern acest act normativ sub numele de Codul Educatiei.

Marul galcevei politice in legatura cu aceste legi priveste asumarea raspunderii, prin care Guvernul a sarit practic peste capul Parlamentului, care nu a putut sa dezbata si sa modifice cele trei legi. Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, crede ca "s-a ajuns aici poate si pentru ca Parlamentul nu este in stare sa adopte o lege complexa in doua luni de zile".

 
Salarizarea unitara a pus pe jar bugetarii
A fost cea mai controversata lege din acest pachet. Legea asaza salarizarea bugetara pe o scala de la 1 la 12, unde cel mai mare va fi salariul presedintelui tarii. Coeficientul de salarizare 1 a fost convenit ca fiind 705 lei, lucru contestat de sindicate, care au dorit ca acest coeficient sa fie egal cu salariul minim pe economie.

Nici unui sindicat nu i-a convenit pozitionarea in aceasta grila, iar cei mai agresivi in manifestari au fost magistratii, care au refuzat sa mai intre in salile de judecata, blocand astfel toate procesele. De altfel, ei sunt cei mai avantajati bugetari in aceasta lege, beneficiind de sporuri salariale care depasesc plafonul maxim de 30% din salariu. "Legea aceasta corecteaza toate aiurelile salariale din ultimii 20 de ani, in care cine a tipat mai tare a obtinut legi speciale. Acum se pune o ordine si cine este afectat urla. Dar cum poti sa multumesti pe cineva precum politistii sau magistratii, ale caror venituri erau formate 70% din sporuri salariale obtinute prin santaj?", radiografiaza Ilie serbanescu noua lege.

Toate sindicatele au cerut marirea coeficientilor de salarizare, au respins prevederea ca salariile sa inghete in 2010 si au refuzat concediul de plata fortat de 10 zile pana la sfarsitul anului. Magistratii au cerut acordarea sporurilor salariale obtinute prin procese. Cele cateva cazuri de inechitate sociala de genul "profesorul de grad x castiga cat un sofer" au fost un alt aspect blamat al legii.

Educatia, reasezata dupa alte principii
Codul Educatiei a primit cele mai multe amendamente din partea Parlamentului, aproximativ 1.600, din care Guvernul a acceptat 50. Legea a fost dezbatuta si pusa la punct in Guvern pana in ultima clipa, in noaptea de luni spre marti. Sindicatele din invatamant s-au declarat multumite de aceasta lege, despre care au spus ca este mai buna decat orice alt act normativ de pana acum din domeniu. Noua lege da din nou peste cap evaluarea elevilor, care vor fi testati din doi in doi ani, cu examene in clasele
a IV-a si a VIII-a, precum si structura bacalaureatului. Invatamantul devine obligatoriu cu 11 clase, care includ un an pregatitor. Actul normativ prevede acordarea de minimum 6% din PIB pentru bugetul Educatiei si 1% pentru Cercetare.

Rocade si eliminari in agentiile de stat
Legea prevede ca, din 233 de institutii aflate in subordinea Guvernului, sa ramana in functiune 112, ceea ce ar insemna reducerea a peste 9.000 de posturi. Problema acestei legi, spune Adrian Moraru, este ca practic aparatul guvernamental nu va fi redus, ci doar reorganizat: "Prin aceasta lege, nimeni nu pleaca acasa. sefii de la agentiile comasate vor veni tot sefi in noile structuri.

Au redus posturi vacante, nu oameni". Cel mai important aspect al acestei legi, spune Ilie serbanescu, este ca "taxele si banii acestor agentii vor fi gestionati de Guvern si vor merge direct la bugetul de stat, nu vor mai fi folosite de agentii dupa bunul plac, cum ar fi sa-si mareasca salariile singuri. Acolo erau pusi oameni sa dirijeze acesti bani catre prieteni politici, partide si diverse firme".