M E M O R I U L
CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ
DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI
În aceste vremuri grele şi tulburi provocate de criza globală precum şi de
frământarile politice din ţară determinate de campanii de populism prost înteles şi
iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima
vreme,) ARMATA ca entitate şi instituţie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, şi
din locul 2 ocupat în sondajele sociologice în ultimii ani , a ajuns să fie arătată cu
degetul pentru motive false, nejuste şi neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulaţi) analişti politici şi
din păcate şi de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune şi
publicaţii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră în scopul
de a cunoaşte mai bine situaţia noastră şi să vă adresăm rugămintea de a ne apăra
drepturile care au fost câştigate cu mari greutăţi şi eforturi de-a lungul vieţii fiecăruia.
Campania de denigrare a armatei şi a slujitorilor ei de ieri şi de azi este profund
nedreaptă şi nu are decât un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei ,
drepturi obţinute după o viaţă plină de obiective îndeplinite în mod exemplar în plan
naţional, dar cu preţul unor mari renunţări, frustări şi vicisitudini în plan personal.
Permiteţi să reamintim câteva obiective naţionale îndeplinite care au presupus şi
presupun mari renunţări şi sacrificii din partea personalului militar de ieri şi de azi :
1. Instituţia militară este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat
o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte instituţii îşi pun
problema. Armata s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate la prevederile tratatului
de la Viena cu privire la reducerea armamentelor şi efectivelor şi din 1996
până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentând
peste 60% faţă de efectivele din 1989.
2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” în plan uman foarte mulţi militari au fost
nevoiţi să părăsească instituţia militară „scrâşnind din dinţi” totuşi cu speranţa
(mai ales cei tineri cu vârsta în jur de 40 ani) că statul român prin legislaţia în
vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-şi găsească
o slujbă pentru a-şi putea duce la bun sfârşit obligaţiile faţă de familie. Cadrele
militare disponibilizate ale armatei României nu au alimentat criminalitatea
transfrontalieră cum s-a întamplat la restructurarea altor armate europene.
3. Fiind prima ţară semnatară a Parteneriatului pentru Pace, România a intrat mai
întâi în NATO apoi a fost primită în Uniunea Europeană. Cu mult înainte de
aceste evenimente armata română a trimis trupe în două apoi în trei teatre de
operaţiuni pe două continente, gesturi unanim apreciate în plan intern şi
extern care au dus la realizările de care am pomenit mai sus. Aceste fapte
sunt ale armatei ca instituţie dar însumează efortul şi munca plină de
abnegaţie dusă de către întreg personalul ei, munca ce a presupus multe
sacrificii de natură materială şi mai ales umană.
4. Nu trebuie uitat că în pofida dotării sale stil second – hand (vezi navele
achiziţionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele
modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei şi-a îndeplinit cu
credinţă şi devotament datoria, fapt evidenţiat de comandanţii teatrelor de
operaţiuni aparţinând altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorită
pregătirii deosebite ale militarilor români, indiferent de gradul pe care îl aveau,
cu preţul unor renunţări şi mari sacrificii. Militarii români şi nu alte categorii, se
găsesc în mod sigur în sicriile înfăşurate în tricolor, care vin din când în când din
Iraq, Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5. In perioada dinaintea revoluţiei din 1989, armata a contribuit covârşitor la
realizarea unor obiective naţionale, de care societatea românească a avut şi
va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunăre - Marea Neagră, centrul civic
din capitală cu Palatul Parlamentului (a doua clădire ca dimensiuni din lume,)
Transfăgărăşanul,Metroul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea căilor de
comunicaţii, canalul Bucureşti – Dunăre, realizări cu greutăţi insurmontabile şi
chiar drame în multe familii de militari. Permanent ni se spunea că solda care o
primim este pentru calitatea , cantitatea şi importanţa socială a muncii
depuse. Avem convingerea că şi înainte de 1989 toţi militarii au servit cu
abnegaţie ţara şi nu un clan sau o orânduire, astăzi blamată.
De aceea ne exprimăm consternarea faţă de modalitatea de abordare de către
Guvern şi cu girul dumneavoastră, a problemelor importante, de interes general, ce
vizează statutul material, de subzistenţă a cetăţenilor pensionari ori pensionabili, între
care se află şi militarii.
Aşadar în conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31
solicităm ferm:
- dezbaterea publică cu militarii în rezervă (retragere) şi activi din structurile de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a proiectului legii unice a
pensiilor. Această dezbatere să fie sub patronajul unei instituţii ce se bucură de
o încredere deplină din partea ambelor părţi. Contrar celor înscrise la articolul
30 din legea menţionată la data actuală nu avem informaţii în ceea ce ne
priveţte ca entitate şi sindicat. Vrem să fim informaţi în toate etapele şi să ne
exprimăm punctul de vedere în tot ceea ce ne priveşte.
Până la dezbaterea publică permiteţi să reamintim prevederile Deciziei C.C.nr.
20 din 02.02.2000 care menţionează: “Statutul special adoptat pentru această
categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor
obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că
reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe
care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu
constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu
prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a
interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională
este supus”.
Curtea Constituţională reţine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei
de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în
mod obiectiv, ea constituind o compensaţie doar parţială a inconvenientelor ce
rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se
supună.
Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
• Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă
din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost
niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform
articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru
plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul
asigurărilor sociale de stat;
• Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul
contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c)
conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la
sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în
temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”. În consecinţă militarul
nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul
public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat
să reţină şi să plătescă contribuţia individuală de asigurări sociale” -,şi
nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteşte contribuţii
de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă
aşa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda
rezervistului.
• Oriunde în lume un militar primeşte soldă,(de aici şi noţiunea de soldat) şi
nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeşte
o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat şi nu de la cel al
asigurărilor sociale.
• Actualul sistem al pensiilor militare de stat este
12 
122
