Cine vrea să îi spele pe turnătorii Securităţii?

de Cristian Campeanu , 26 mai 2013

În formularea iniţială, legea susţinea că este „colaborator al Securităţii persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngră­direa drepturilor şi libertăţilor fun­damentale ale omului“. ­Curtea Constitu­ţională a hotărât că „pentru a da eficienţă dreptului la un proces echitabil şi, implicit, dreptului la apărare, „relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii“ nu pot fi administrate şi apre­ciate, individual, ca probe unice. Cu alte cuvinte, asemenea documente nu pot avea forţă probantă luate izolat şi, ca atare, nu pot servi ca temei al admiterii acţiunii în constatare decât dacă, pe calea unei atente şi complete analize, sunt coroborate cu datele sau informaţiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă. (...) Pentru considerentele arătate, Curtea urmează să admită, în parte, excepţia de neconstituţionalitate şi să constate că sintagmele „indiferent sub ce formă“ şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii“ din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr .24/2008 sunt neconstituţionale. Curtea Constituţio­nală a României pare să creadă că turnătorii se duceau la Securitate ca să facă conversaţie la ceai şi că „notele verbale“ nu se califică drept turnătorie, deşi nimeni nu dădea "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" ca să discute mondenităţi, dar asta este.- CCR a decis.

Numai că nici măcar această îngustare nu a fost de ajuns. 13 parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care restrânge şi mai mult activitatea CNSAS. Pe scurt, noua lege plasează obligativitatea dovedirii calităţii de turnător în sarcina CNSAS, solicitând înlocuirea prevederii care stipula că pentru ca o persoană să fie declarată colaborator trebuia ca informaţiile oferite Securităţii să fi „vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului” cu una ­nouă, potrivit căreia informaţiile trebuie să fi „lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. L-am întrebat ieri pe profesorul de drept şi deputatul Ioan Adam, care pare să fie cel care a promovat acest proiect de lege, dacă poate să îşi imagineze vreo situa­ţie în care o turnătorie la Securitate să NU lezeze „drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului“, astfel încât să trebuiască să fie dovedită de ­CNSAS. Domnul Adam a părut să fie de acord cu noi că turnătorii nu se duceau în general la Securitate ca să dea declaraţii de bine. Cu toate acestea, domnia sa continua să apere proiectul de lege.

Colegiul Director al CNSAS a transmis un punct de vedere ministrului pentru relaţia cu Parlamentul în care susţine că „se pronunţă ferm în favoarea menţinerii formulării actuale din lege, potrivit căreia colaborator al Securităţii este cel ce furniza informaţii „care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“, şi nu „care au lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului“, aşa cum propune proiectul parlamentarilor PSD.

„Cu privire la înlocuirea formulării actuale «vizarea îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului» cu varianta «care au lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului», precizăm că această substituţie nu a fost solicitată prin decizia Curţii Constituţionale. O atare modificare ar afecta dreptul publicului de a fi informat cu privire la profilul moral al persoanelor care ocupă funcţii sau demnităţi publice. În componenta sa referitoare la deconspirarea Securităţii, legea pune accent strict pe deconspirarea profilului moral al denunţătorului, şi nu pe repararea prejudiciilor suferite de victimele denunţurilor. Beneficiarii verificării acestor persoane nu sunt doar victimele regimului comunist, ci toţi cetăţenii care au dreptul de a fi informaţi cu privire la statura morală a persoanelor care ocupă anumite poziţii importante în stat sau care candidează pentru ocuparea acestor poziţii. Pe de altă parte, încălcarea propriu-zisă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale – lezarea acestora – este rezultatul activităţii ofiţerului de securitate, care decidea în mod discreţionar dacă lua sau nu o măsură punitivă împotriva persoanei denunţate. În consecinţă, ar însemna ca, la stabilirea calităţii unei persoane (informatorul), să se ţină cont de faptele unei alte persoane (ofiţerul). Mai mult, înlocuirea formulării «care au vizat îngrădirea drepturilor» cu formularea «care au lezat» va duce la aplicarea unui tratament diferit unor persoane care au furnizat Securităţii absolut aceeaşi informaţie. Astfel, unei persoane i se va putea reţine calitatea de colaborator al Securităţii, pentru că ofiţerul de Securitate cu care aceasta ţinea legătura a hotărât să ia o măsură punitivă împotriva persoanei denunţate. În schimb, unei alte persoane care a furnizat absolut aceeaşi informaţie nu i se va reţine această calitate, pentru că ofiţerul căruia aceasta din urmă i s-a adresat a înţeles să nu îl sancţioneze pe cel denunţat.“

Punctul de vedere al CNSAS ar putea să obţină câştig de cauză la Guvern, care nu pare să se grăbească să accepte popunerea celor 13. Dar întrebarea rămâne: „Cine e atât de disperat să-i spele pe turnători de păcate?”.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.