Dacian Ciolos se situeaza pe primul loc, intr-un clasament realizat de Centrul Roman pentru Politici Europene, care analizeaza principalii candidati vehiculati pentru un post de comisar in functie de competenta, autoritate, integritate, experienta in afaceri europene si sustinere politica. Pe locul doi si trei se situeaza Vasilie Puscas, respective Monica Macovei.

Studiul "Ce si pe cine propunem la Bruxelles? Note pentru comisariii romani" a fost publicat cu o zi inainte de inceperea Consiliului European de vara si este realizat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si finantat de Fundatia Soros in cadrul Initiativei de Politica Externa.

CRPE analizeaza noua dintre propunerile care au fost vehiculate in spatiul public, de catre partide sau de catre presa: Mihai Tanasescu, Monica Macovei, Adrian Severin, Dacian Ciolos, Daniel Daianu, Lazar Comanescu, Leonard Orban, Vasile Puscas si Theodor Stolojan. Fiecare candidat este examinat pe baza a cinci criterii: experienta in afaceri europene, sustinerea politica de la Bucuresti, competenta (CV), autoritate (profesionala, respect) si integritate. Expertii afiliati CRPE au acordat note de la 1 la 5 fiecarui posibil candidat.

Primii clasati sunt Dacian Ciolos (4,08), Vasile Puscas (4,06) si Monica Macovei (3,88). Macovei a pierdut puncte la sustinerea politica si la capacitatea de a crea consens, la fel si "candidatul" PSD Adrian Severin. In general, data fiind situatia interna care cere consens in guvern, inevitabil candidatii vazuti ca tehnocrati apolitici au fost avantajati, explica raportul.

Dacian Ciolos a obtinut un punctaj final de 4,08, clasandu-se pe locul intai dintre cei analizati. Acesta are 4,4 la experienta, 3,1 la sustinere politica, la autoritate 3,9, un punctaj de 4,4 la competenta si 4,6 la integritate. "Dacian Ciolos are imaginea unui tehnocrat eficient, preluand portofoliul de ministru al agriculturii la Bucuresti intr-un moment greu in negocierile cu Comisia Europeana. In prezent este un insider in institutie, lucrand ca director pentru dezvoltare rurala in Comisie. Numele sau este vehiculat in eventualitatea in care Romania ar putea avea succes in incercarea de a obtine pozitia de comisar pentru Agricultura", se subliniaza in raport.

Monica Macovei a obtinut 4 puncte de 5 pentru experienta in afaceri europene, 2,8 pentru sustinere politica, 4,3 pentru autoritate, 4,3 pentru competenta si 4 pentru integritate, ajungand la o nota finala de 3,88 (locul trei). "Venita din societatea civila, Monica Macovei are o imagine foarte buna la nivelul Comisiei Europene si este unul dintre cei mai reformisti fosti ministri din guvernele postdecembriste. Cu toate acestea, este o optiune destul de putin probabila ca urmare a faptului ca i se opune in mod ferm Partidul Social Democrat. Pe de alta parte, daca i s-ar acorda portofoliul pentru care are cea mai buna expertiza, Justitia, ar fi nepotrivit ca nominalizarea sa provina dintr-o tara monitorizata la acest capitol", observa raportul citat.

Mihai Tanasescu a obtinut 3,5 pentru experienta, 2,9 pentru sustinere politica, 4 pentru autoritate, 4,4 pentru competenta si 4 pentru integritate, inregistrand o medie de 3,76 (locul patru). "Mihai Tanasescu are referinte bune in ce priveste experienta internationala. Fost ministru al finantelor in Guvernul Nastase, punctul sau forte este experienta internationala dobandita in functia de Director Executiv Adjunct al Bancii Modiale si reprezentant al Romaniei la FMI. Punctul sau slab este ca nu s-a mai aflat in ultimul timp aproape de problematica si dezbaterile europene si nu e clar ce sprijin politic real mai are chiar in partidul sau, PSD", remarca documentul CRPE.

Adrian Severin se claseaza pe penultimul loc, cu o medie de 3,34 (experienta - 4,4, sustinere politica - 2,6, autoritate - 2,8, competenta - 3,8 si integritate - 3,1). "Adrian Severin a deschis lista PSD la alegerile europarlamentare si are experienta in Parlamentul European si in Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Severin este insa inacceptabil politic pentru PDL si pentru Traian Basescu, deci nu rezista testului consensului in coalitie. S-a remarcat prin a sustine public pozitii politice bizare (a cerut de pilda interventia SRI in disputa sa cu Monica Macovei) si ar putea da emotii Bucurestiului ca eventual comisar", sustine CRPE.

Vasile Puscas se situeaza pe locul al doilea, cu o medie de 4,06 (4,6 pentru experienta, 3,5 pentru sustinere, 4 pentru autoritate, 3,8 pentru competenta si 4,4 pentru integritate). "Este membru PSD, dar face figura mai degraba de tehnocrat (in 2004 presedintele Basescu i-a cerut sa ramina ministru al integrarii, lucru respins de PSD). In aceste conditii, poate fi usor promovat de catre PSD in calitate de tehnocrat", se remarca in document.

Daniel Daianu este candidatul de pe locul cinci, potrivit analizei, cu un punctaj final de 3,74 (4,3 pentru experienta, 1,8 pentru sustinere, 4,4 pentru autoritate, 4,5 pentru competenta si 3,7 pentru integritate). "Avantajul lui Daniel Daianu este impresia pozitiva pe care a lasat-o in urma prezentei sale in PE din partea liberalilor. Cel mai slab punct al sau este lipsa sustinerii politice, inclusiv din partea PNL, care nu l-a mai inclus pe lista pentru alegerile europene", considera CRPE.

Lazar Comanescu obtine locul al saptelea si are nota finala 3,38 (3,7 pentru experienta, 2,7 pentru sustinere, 3,4 pentru autoritate, 3,5 pentru competenta si 3,6 pentru integritate). "A detinut functia de ambasador al Romaniei la Bruxelles pe perioada derularii negocierilor cu Uniunea Europeana si mai tarziu functia de ministru de externe al Romaniei. Cu o prezenta publica mai degraba obscura, de tip birocratic, Comanescu poate reprezenta o solutie de compromis politic intre PDL si PSD. A mai jucat acest rol cind a devenit ministru de externe, ca solutie de compromis intre PNL si presedintele Basescu", evidentiaza analiza.

Leonard Orban se claseaza pe locul sase, cu o medie de 3,73 (4,8 pentru experienta, 1,9 pentru sustinere, 3,5 pentru autoritate, 4,1 pentru competenta si 4,3 pentru integritate). "Primul comisar european al Romaniei, Leonard Orban nu a reusit sa-si contureze un profil de lider european activ, si din cauza portofolilui lipsit de miza pe care l-a gestionat. Este putin probabil sa gaseasca sprijin politic pentru o noua nominalizare", se arata in observatiile CRPE.

Theodor Stolojan este ultimul clasat, pe locul noua, cu 3,12 puncte (3,0 pentru experienta, 2,9 pentru sustinere, 3,1 pentru autoritate, 3,9 pentru competenta si 2,7 pentru integritate). "Theodor Stolojan poarta povara comportamentului sau imprevizibil, care a caracterizat activitatea sa politica si care i-a afectat inclusiv imaginea profesionala. Poate fi luat in calcul doar daca avem sanse serioase sa obtinem un portofoliu economic, dar ar trebui sa treaca de opozitia PSD", evalueaza raportul.

Potrivit CRPE, Romania ar viza sase portofolii de comisar, dintre care pentru patru ar avea sanse medii de a obtine unul dintre ele, iar pentru doua sansele sunt evaluate ca fiind mici. Cele patru domenii cu sanse medii sunt: Agricultura, Politica regionala, Transporturile si Energia, iar cele cu sanse mici, Extinderea si Justitia.

Portofoliul vehiculat cel mai des in presa a fost cel al Agriculturii, pentru obtinerea caruia CRPE scrie ca Romania a inceput demersuri neoficiale inca de pe vremea fostului guvern, in acord cu presedintia, o strategie derulata fara zgomot in presa sau in spatiul public. Romania a cautat mai ales sprijinul Frantei si a batut la o poarta deschisa. Exista o regula nescrisa, se arata in document, ca Franta sa nu obtina pentru ea acest portofoliu, dar Parisul sustine bucuros candidatura unui stat cu pondere agricola importanta si cu tendinte conservatoare in domeniu. Romania corespunde acestui profil. La fel si Polonia, dar ultimele informatii publicate de presa poloneza arata ca cel mai probabil candidat al Poloniei va fi Janusz Lewandowski. Actual presedinte al comisiei de buget din Parlamentul European, si o figura apreciata acolo, lui Lewandowski ii va reveni probabil portofoliul industriei sau un alt portofoliu economic.

In ceea ce priveste discutiile de la Bruxelles privind presedintia Comisiei Europene, CRPE remarca faptul ca ministrul de externe Cristian Diaconescu a anuntat deja sprijinul oficial pentru Barroso, fara sa precizeze daca militeaza si pentru o decizie imediata la acest Consiliu European (pozitia suedeza) sau pentru amanarea deciziei formale (pozitia aparenta a Frantei). CRPE apreciaza ca decizia Romaniei are logica in context: ii acordam sprijin lui Barroso atunci cand are nevoie (mai tarziu pozitia Romaniei nu ar mai fi contat in aceeasi masura). Romania nu are ambitii proprii nici la sefia Comisiei, nici la unul dintre celelalte posturi care se pot negocia la pachet eventual la toamna (Presedintia Consiliului UE si Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa, ambele posturi create prin Tratatul de la Lisabona).

"In acest context, trebuie sa vizam un portofoliu important in viitoarea comisie. Momentul este propice si ar trebui ca presedintele Traian Basescu, reprezentantul Romaniei in Consiliul European din 18 - 19 iunie, sa se plaseze ferm in tabara care cere o nominalizare formala imediata a lui Barroso ca presedinte al Comisiei. Daca aceasta va fi decizia la finalul intalnirii, cererea Romaniei pentru un portofoliu important va suna cu totul altfel.

"Dar pentru asta mai este nevoie de ceva, trebuie sa avem initiativa si sa mergem la Barroso cu o lista de oameni si de portofolii importante, lista asupra careia partidele de la guvernare s-au pus de acord", conchide raportul CRPE.