Timocul a devenit o prioritate pentru România, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea cu românii din aceasta regiune a Serbiei, explicându-le că de anul viitor bursele pentru tinerii de aici se vor dubla sau chiar tripla. Şeful statului român a fost în prima sa vizită de stat la Belgrad şi a primit de la omologul său Boris Tadic asigurări că minoritatea română din zona Timocului va primi aceleaşi drepturi de care se bucură sârbii din România. Mai mult, Traian Băsescu a spus marţi la Belgrad, că se gândeşte la o soluţie prin care şi etnicii români din Serbia să poată avea acces la paşapoarte româneşti, după modelul celor din Republica Moldova.

Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă că până acum s-a ocupat prioritar de Republica Moldova, dar că de acum înainte va avea ca scop rezolvarea problemelor românilor din Timocul sârbesc. În această regiune din sudul Dunării nu toţi românii îşi declară, însă, etnia sub această formă. Mulţi dintre ei preferă să-şi spună vlahi, iar dacă sunt întrebaţi ce limbă vorbesc răspund "vlaha", deşi folosesc limba română. Din estimările făcute de liderii minorităţii române din Timoc rezultă că 154 de localităţi sunt exclusiv vorbitoare de limba română, iar 48 sunt mixte. Clericii susţin că numărul românilro din Timoc ar depăşi 300.000, deşi oficialii de la Ambasada română de la Belgrad apreciază că numărul total al vorbitorilor de limbă română este în jur de 170.000. Statistica oficială va fi dată peste două săptămâni după ce vor fi prelucrate datele ultimului recensământ, asupra căruia există pe de altă parte suspiciuni, din cauză că nu toţi vorbitorii de limba română şi-au declarat etnia. O profesoară de limba română de la Novi Sad ne-a spus dealtfel că din ce în ce mai puţini copii din vin la şcolile româneşti din Voivodina, regiune unde românii reprezintă a treia minoritate ca dimensiune, după maghiari şi slovaci, dar echilibrul etnic a fost modificat în ultimii ani din cauza strămutării, în fosta provincie habsburgică, a sârbilor aduşi fie din teritoriile pierdute de Belgrad, fie din sudul mai sărac al ţării. Până la această strămutare, sîrbii fuseseră minoritari în Voivodina, regiune tradiţional multietnică. Spre deosebire de Voivodina unde etnicii români beneficiază de şcoli cu predare în limba maternă, de mass-media şi biserici afiliate la Biserica Ortodoxă Român, pe Valea Timocului românii nu au nici un fel de drepturi.

Traian Băsescu, primul şef de stat român care a poposit la Negotin, un oraş mic din regiunea Timocului, le-a spus românilor prezenţi în sala cinematografului local că în era globalizării îşi vor păstra mai uşor identitatea statele care nu-şi vor neglija minorităţile din afară. Preşedintele român a mărturisit că au existat inclusive sârbi din legislativul de la Belgrad care i-au sugerat să şantajeze Serbia pe drumul său spre Europa şi să ceară în schimb drepturi pentru românii din Timoc. În decembrie liderii Uniunii Europene vor decide dacă Serbia este suficient de bine pregătită pentru a începe negocierile de aderare, iar România poate să o ajute sau să-i pună beţe în roate. Traian Băsescu a declarat că nici un moment nu s-a gândit să şantajeze Serbia, "unul dintre prietenii tradiţionali ai României".

Preşedintele român a declarat la Negotin că Belgradul a promis să facă paşi în privinţa drepturilor minorităţilor, dar i-a sfătuit pe cei prezenţi să nu-şi imagineze că ‘lucruile se vor schimba peste noapte', fiindcă şi în România procesul a durat aproape zece ani. În orice caz dacă Belgradul va recunoaşte minoritatea română de pe Valea Timocului atunci aceasta va putea primi fonduri de la bugetul Serbiei pentru şcoli şi mass media în limba română, şi chiar dacă guvernul sârb nu o va face, România va construi o şcoală românească, va aduce profesori şi va tipări manuale, potrivit promisiunilor făcute de Traian Băsescu. ‘Serbia nu poate să spună nici măcar în gând că România nu i-a fost un partener loial' a subliniat Traian Băsescu, adăugând că ‘acestei loialităţi ar trebui să i se răspundă cu respect faţă de românii din Valea Timocului'. Declaraţiile făcute de Traian Băsescu pe teritoriul Serbiei au avertizat direct, dar subtil Belgradul că prietenia pe care i-a arătat-o România trebuie întoarsă, cât mai repede, prin recunoaşterea comunităţii române din Timoc şi prin acordarea dreptului la şcoală în limba maternă, dreptul la informare în limba română, dar şi dreptul Bisericii Ortodoxe Române de a avea biserici în localităţile în care trăiesc vorbitori de limbă română. Preşedintele român a ţinut să spună că România nu a recunoscut Kosovo, fiind şi de data aceasta de partea Serbiei, deşi principalii săi aliaţi au fost de altă părere.