Premierul Emil Boc susţinea la sfârşitul anului 2008 că demnitarii şi funcţionarii de rang înalt nu pot face parte din mai mult de două consilii de administraţie ale societăţilor de stat.Cu toate acestea, declaraţia sa de intenţie nu s-a materializat niciodată „Este nevoie şi de solidaritate din partea demnitarilor prezenţi în Consiliile de Administraţie care trebuie să strângă cureaua într-o situaţie dificilă", declara Emil Boc la 23 decembrie. Premierul prelua de fapt  o propunere venită din partea consilierei sale în probleme economice, Andreea Vass Paul.Care a rămas de fapt la stadiul de propunere. „A fost ideea mea. Ce să spun? A rămas în aer", a declarat Vass pentru România liberă.   

Hotărârea de Guvern care a urmat totuşi s-a limitat la plafonarea indemnizaţiei de şedinţă în Consiliile de Administraţie ale statului la 1% din salariul directorului. Cumul de funcţii în instituţiile şi companiile statului a rămas neatins, iar veniturile celor abonaţi la prezenţa în conducerea şi consiliile de administraţie ale statului au rămas consistente, după cum demonstrează chiar declaraţiile de interese ale oficialilor.

Ministerele Economiei, cel de Finanţe şi cel al Dezvoltării performează la cumulul de funcţii  

Cei care au profitat de bâlbâiala guvernamentală pe acest subiect provin în special din ministerele conduse de Adriean Videanu, Sebastian Vlădescu şi Elena Udrea.

Un caz ilustrativ este cel al  directorul de cabinet al   ministrului Economiei, Marian Ţurlea care a fost prezent anul trecut în mai multe CA. Potrivit declaraţiei de avere pe 2009,  îl găsim pe Ţurlea în consiliile de administraţie de la SC Eon Gaz România, SC Distrigaz Comfort SA,  SC Hidrotehnica, SC Romgaz, dar şi membru în consiliul de supraveghere la SC Petrom OMV  SA. El ne-a declarat că nu a fost o prezenţă permanentă în aceste CA. „Am stat şi doar o lună la Romgaz sau Hidrotehnica. S-au luat o serie de decizii şi apoi am plecat", a precizat Ţurlea. De asemenea, Marian Ţurlea a fost prezent  în mai multe comisii de atestare a dreptului de a cumpăra teren a  societăţilor de stat, aflate în subordinea ministerului Economiei. „Era necesară prezenţa unui reprezentat al ministerului în aceste comisii", a spus Marian Ţurlea. Directorul de cabinet al lui Adriean Videanu mai îndeplineşte şi calitatea de administrator special la SC Romaero SA. „O să cer să mă retrag din această calitate. Nu am timp. Funcţia necesită un volum mare de muncă la care nu pot să fac faţă", a declarat Ţurlea pentru România Liberă.

Dar nu numai numărul de societăţi în a căror conducere s-a regăsit Marian Ţurlea este problema, ci şi sumele încasate de acesta. "Reprezentanţii statului sau ai unităţilor administrativ-teritoriale în organele de conducere sau de control a regiilor autonome,  a companiilor naţionale şi a societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat, beneficiază de o indemnizaţie de 1% din remuneraţia directorului general sau a preşedintelui consiliului de admnistraţie, respectiv consiliul de supraveghere", se arată în Hotărârea de Guvern nr. 1175 din 30 decembrie 2008 privind limitarea indemnizaţiei unui membru în CA al societăţilor de stat, ale cărui măsuri au fost prelungite în februarie şi pe acest an. Potrivit acestei prevederi,  un membru în CA poate obţine maxim 48 de lei pe lună, adică 1% din salariul maxim pe care îl poate obţine un preşedinte al unui consiliu de administraţie sau un director general, deci 546 lei anual. Din multitudinea de calităţi îndeplinite anul trecut, Ţurlea  a obţinut însă un venit mult mai mare decât cel legal, adică 256 433 lei. În plus, suma este de patru ori mai mare decât cea pe care o primeşte un ministru sau un secretar de stat demnitar. Dacă s-ar fi încadrat în limitele legii, Ţurlea nu ar fi câştigat mai mult de 30 000 de lei anual.

Marcel Hoară: Am avut mai degrabă un rol consultativ

O poziţie influentă  în ministerul Economiei o are şi Marcel Hoară, care ocupă mai multe funcţii de conducere: preşedinte al Agenţiei Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale şi preşedinte al consiliului de administraţie la complexul energetic Rovinari. Totodată, Hoară a ocupat până de curând şi poziţia de administrator special la Uzina Mecanică Sadu, precum şi cea de reprezentant al ministerului la complexul energetic Craiova SA.   El mai este membru în CA la SC Cupru Min SA şi membru în AGA la SC Conpet SA Ploieşti. Din aceste funcţii, Hoară a obţinut un venit în 2009 de peste 100 000 lei, numai din bani publici. El susţine că deţine  doar o funcţie executivă şi că prezenţa lui în celelalte funcţii are numai  rol consultativ. „De exemplu, la Uzina Sadu, doar am întocmit împreună cu ministerul un proiect de salvare a întreprinderii, apoi m-am retras", a precizat Hoară pentru România liberă. Însă pentru aceste funcţii consultative, Hoară a fost primit lună de lună, din bugetul de stat, sume de bani.