Stema comunei Ilieni are, de fapt, un continut complex etnic. Ca sa nu zic mult prea ostentativ. Dar nimeni, dintre avizatori, pare a nu fi observat aceasta... A modifica/masca descrierea nu inseamna a schimba simbolistica. Soarele de aur si semiluna de argint pe fond albastru a fost stema secuilor si insusi stema actuala a Romaniei include aceste insemne, in cadrul stemei Ardealului (in care sunt exprimate privilegiile Unio Trio Nationum: secuii, reprezentati de soarele cu luna, sasii reprezentati heraldic de cele 7 turnuri si maghiarii, de vulturul negru. Romanii, ca si alte etnii de sub dominatia austro-ungara sau ungara, nu aveau dreptul de a fi considerati oameni, cetateni). Aceeasi stema a natiunilor din Ardealul ocupat si din Romania "libera" a facut buna parte si din stema veche a Ungariei, care, ca si harta Imperiului Austroungar, umple actualmente internetul peste tot, informand in lb maghiara despre necazurile ce li s-au tras de la Trianon.
Cele doua sabii incrucisate (aflate si in stema Ilieni) exprimau simbolic posesiunile, asezarile sasesti (vezi si Th. Nagler - "Asezarea sasilor in Transilvania"), iar cele 3 stelele cu 6 colturi pot fi aflate si in stema vechiului judet Trei Scaune (secuiesti/ Covasna de acum), ca si in stema Bucovinei anexata imperiului Habsburgic, sau Austroungar, dar, mai ales, in multe steme maghiare, inclusiv cele ale unor comune, sau localitati din Ungaria/ fosta Ungarie (numarul stelelor, ce-i drept, mai difera). Si cele 2 spade incrucisate, de argint, pe fond albastru, se mai afla in stema localitatii maghiare Nyirabrany, dar, ce conteaza.
In fond, daca acum, media nu ar fi adus in discutie stema comunei Ilieni, pentru ca s-a suprapus cu problema politico-teritoriala a "Tinutului Secuiesc", pe nimeni nu ar fi deranjat nimic, asa dupa cum nu am auzit comentarii la faptul ca, spre exemplu, stema comunei Balcauti (rosu-alb, judetul Suceava) reproduce jumatate din stema municipiului Miercurea Ciuc (o inima, a se vedea imaginea de la 1906), iar o varianta a aceleiasi inimi ( dar cu 2 porumbei, ca pe cusaturile traditionale maghiare, nu cu 3 trandafiri, ca la M. Ciuc, sau un porumbel, ca la Csongrad) o poti afla si in stema comunei Forasti (tot Suceava) etc.. Cineva ar putea spune ca, in cazuri privilegiate, motivele circula.
In schimb, daca in stemele comunelor din Romania, se afla in fundal juxtapuse 3 din cele 4 culori si 2 metale admise, anume rosu, aur, albastru, avizatorii romani intra in panica, interzicandu-le - mai nou - cu desavarsire. Desigur, nu vorbim de alaturarea in coincidenta cu tricolorul romanesc (adica dispunerea, in pal, a culorilor albastru, aur, rosu). Dar..., de ce oare sa fim noi mai catolici decat papa?! Cand, in stemele si normele heraldice din Franta actuală, nu exista interdictia alaturarii culorilor de fond albastru, alb (argint), rosu, nici in Germania - rosu, aur, negru, sau in Ungaria, ori Italia, verde-alb-rosu???
Ideea pentru care specialistii nostrii pledeaza, sau o recomanda calduros, in cazul stemelor, inclusiv de comuna, este trimiterea cu prioritate la vechile steme (nobiliare, caci acelea au fost cele mai vechi), atunci cand vrei sa faci o stema noua, adica una de comuna. Si cand se stie bine ca locuitorii satelor - romani (sau ce etnie au in comunele Romaniei) - nu au fost neam de neamul lor nobili, ci tarani, robi, sau iobagi, asa ca numai stema proprie nu puteau avea. Dar, o pot arbora cu placere pe a celora la care au fost iobagi (desi, cunosc la noi nici un... „Tolstoi”). Caci urmasii nobililor pot fi aflati numai prin municipii sau capitale, necum la foste si parasite mosii, pe care, eventual, le cumpara pentru exploatare turistica. Ne intrebam, atunci, daca ar fi cel mai potrivit acum si aici, in comuniunea de sate, unde nu au existat steme in trecut, ca sa arboram din nou (cu precadere, sau cu ardoare, ca sa nu spun cu intentii de dominatie teritoriala) elementele heraldice ale unor steme nobiliare, sau etnii "superioare", in loc sa reabilitam acesti locuitori, odinioara marginalizati? Adica sa le ingaduim elemente etnografice proprii culturii lor satesti si nu restrangerea parcimonioasa la cateva insemne heraldice, care, in Ardeal, exclud etnia romana? (Stelele cu peste 5 colturi, de ex., provin de la pinteni sau reformati/daca au 8 colturi, si cred ca iobagii romani numai husari nu au putut fi!) Si de unde, in actualele recomandari ale specialistilor avizatori in heraldica, oroarea de biserica (ortodoxa, valoare patrimoniala si loc obstesc) inclusa (stilizat) in stema, sub motivul ca prea "s-ar repeta" (ca si crucea!), de parca nu s-ar repeta din plin si spicul de grau, floarea de pom fructifer, raul, copacul, animalele, stelele, sabiile etc. etc. etc..
Plus - "pentru unii muma, pentru altii ciuma" - existenta unor steme de comune supraincarcate (la concurenta cu o stema de judet!), publicate deja in Monitorul Oficial, fara probleme, in timp ce altor comune li se refuza stema, pe motiv ca si 2-3 elemente ar fi mult prea mult! Iar asta, dupa ce asteapta, si peste 2 ani, ca un proiect de stema sa fie trimis de la Comisia zonala, la Comisia Nationala de Heraldica, unde, daca au noroc, dupa cca 3-4 luni pot fi publicati in Monitorul Oficial. Asta, daca, intre timp, nu se schimba denumirea vreunui minister, sau tipicul vreunui act si trebuie sa o ia de la capat cu seria de documente.
Ca sa nu mai vorbim de corelarea dintre stemele nelegale/neoficializate postate pe internet, in timp ce multitudinea de steme reale, adica aprobate si publicate in M.O., nu pot fi vazute nici din greseala si sistematizat, ca sa mentionam doar cazul Wikipedia, la: judete, steme si drapele.
Asa ca, multumim comunei Ilieni (al carui primar poarta – intamplator? – numele unui fost primar din Tirgu-Mures) si conducerii bicefale postrevolutionare a statului roman, mereu cu UDMRul in pozitii cheie (ca deh, oportunisti, dar stiu ce vor!), multumim manualelor de istorie alternative, aurului din Apuseni, care ar trebui sa fie valuta forte a statului roman, intrenetului si presei care permite dreptul la replica, ori la comentariu, si multumim tuturor celor care ne-au determinat sa scriem cele de mai sus.
7 
