» Batalia alegerilor locale se da intre PSD si PD-L, iar liberalii isi pregatesc locul de arbitru. PD-L tinde sa castige locul ocupat acum patru ani de Alianta D.A., iar PSD se bazeaza in continuare mai ales pe bazinul electoral rural. La primarii, social-democratii conduc in clasament cu peste 400, urmati de PD-L cu 300 si PNL cu peste 200.

» Regiunea de vest – Transilvania, Banatul si Bucovina – a optat pentru dreapta, in vreme ce sudul si estul – Muntenia, Moldova si Dobrogea – sunt dominate de PSD. Votul uninominal pentru consiliile judetene nu a produs diferente fata de alegerile trecute, reproducand in cele mai multe cazuri majoritatile din aceste consilii.

» Prezenta la vot la aceste alegeri, 51,8 la suta, este comparabila cu cea din 2004 – 54,2%.

Pentru prima data in istoria postdecembrista, harta electorala este dominata de doua partide care isi disputa suprematia. Cu diferente foarte mici, PSD si PD-L au obtinut fiecare in jur de 28 la suta din numarul consilierilor judeteni, ceea ce sugereaza ca votul politic a impartit tara intre cele doua forte politice. In 2004, PSD domina 21 dintre judete, in vreme ce Alianta D.A. isi adjudeca 16 plus Capitala, iar UDMR patru judete. Acum PD-L spera sa preia conducerea in 14 judete, liberalii si maghiarii cate cinci, iar PSD 17. Ecuatia de putere se schimba major o data cu aceste alegeri care pun punct suprematiei social-democratilor si aduc in prim-plan doua mari forte politice, PSD si PD-L, care vor fi arbitrate de PNL si UDMR.

Social-democratii incearca deja sa-i atraga de partea lor pe liberali, in vreme ce PD-L joaca mai departe cartea prezidentiala a aliantelor tarzii. Aritmetica arata insa ca fosta alianta PNL-PD ar putea avea o majoritate confortabila fata de PSD in arhitectura administratiei locale. Astfel, numarul primariilor castigate de PNL (213) si PD-L (300) este mai mare decat decat cel adjudecat de social-democrati (422), iar la ponderea consilierilor judeteni liberalii (17%) si PD-L (28,5%) ar putea fi mult in fata PSD (28,3%).

Tendintele regionale se mentin si dupa primul tur al acestor alegeri, iar dreapta castiga nu doar in Transilvania si Banat, ca pana acum, ci si in Bucovina. Practic, PD-L si-a adjudecat majoritatea judetelor ardelene, cu exceptia celor cu populatie preponderent maghiara. Capitala, care in mod traditional opta tot pentru partide de dreapta, este dominata la Consiliul General Municipal de PD-L cu 33 la suta, urmat de PSD cu 26, PNL cu 10, iar lupta dintre Sorin Oprescu, sustinut de PSD, si Vasile Blaga, secretarul general al PD-L, se anunta destul de stransa, in conditiile in care partidul prezidential refuza deocamdata aranjamentele politice si se bazeaza doar pe simpatiile electoratului liberal. In Moldova, care era fieful social-democratilor, PSD pierde teren. La Suceava consiliul judetean va fi dominat de PD-L, iar la Botosani noul primar face parte din acelasi partid. Nici in sud social-democratii nu mai sunt la fel de siguri pe ei, iar la Dambovita au pierdut pe linie in favoarea PD-L, in vreme ce la Giurgiu si la Calarasi liberalii si-au asigurat victoria, iar in Prahova PSD si partidul prezidential se afla la distanta foarte mica. Dobrogea ramane rosie, cu exceptia judetului Tulcea, in carePSD si PD-L se afla foarte aproape.

La nivel national se poate spune ca PSD si-a pastrat nivelul din sondaje, in vreme ce PD-L a atins nivelul social democratilor.
Votul uninominal pentru sefii consiliilor judetene, proiectat pentru eliminarea baronilor locali si a aranjamentelor transpartinice, nu pare sa-si fi atins scopul. Pe de o parte, fiindca in majoritatea situatiilor presedintele consiliului judetean are aceeasi culoare ca partidul predominant din consiliu si, pe de alta parte, fiindca alegatorii nu i-au eliminat pe cei acuzati ca s-au folosit de aceste functii pentru a-si spori averile, ca in cazul social-democratilor Marian Oprisan de la Vrancea, Nicusor Constantinescu de la Constanta si Ion Calinoiu de la Dolj.