PSD va ataca Codul Muncii şi din perspectiva deciziei puterii ca propriii parlamentari să nu voteze la moţiunea de cenzură, dar liberalii sunt sceptici cu privire la reuşită. Totuşi, tactica acuzată de social-democraţi a fost folosită inclusiv de PSD şi PNL, în cazul deputatului PDL Dan Păsat.

Judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să decidă mâine dacă noul Cod al Muncii respectă sau nu Legea fundamentală. Totuşi, social-democraţii au decis să mai depună o sesizare, de data aceasta împotriva hotărârii prin care Parlamentul a luat act de respingerea moţiunii de cenzură. Este vorba de hotărârea prin care se arată că moţiunea opoziţiei nu a întrunit, miercurea trecută, numărul suficient de voturi pentru a fi adoptată. Iar vinovaţi ar fi, în viziunea social-democraţilor, parlamentarii PDL, UDMR şi UNPR cărora li s-a trasat ordin de la partid să nu voteze. „Decizia celor de la putere de a impune parlamentarilor să nu voteze încalcă prevederile constituţionale privind mandatul imperativ. Şi, atâta timp cât aceşti parlamentari (...) au venit sub un mandat imperativ, decizia Parlamentului de respingere a moţiunii de cenzură este neconstituţională", a încercat să explice, ieri, demersul PSD liderul Victor Ponta. „Prin astfel de atitudini se neagă esenţa parlamentarismului", declara săptămâna trecută şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase. În fapt, social-democraţii invocă încălcarea art. 69 din Constituţie, potrivit căruia „în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului" şi „orice mandat imperativ este nul".

Se poate ajunge la reluarea votului?

Din perspectiva invocării „mandatului imperativ", demersul so¬cial-democraţilor poate fi consi¬derat o premieră în istoria parlamentară post-revoluţionară a României. Totodată, el ridică mai multe semne de întrebare. Începând cu acela al finalităţii demersului. Ce se va întâmpla dacă judecătorii constituţionali ar da câştig de cauză social-democraţilor? „Nu ştim nici noi. Să vedem decizia şi ce va scrie în motivarea ei", a declarat pentru RL Florin Iordache (PSD), vicepreşedinte al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. În opinia acestuia, se poate ajunge însă până la reluarea votului la moţiunea de cenzură depusă împotriva Cabinetului Boc ca urmare a asumării răspunderii pe noul Cod al Muncii. „Sau, măcar pe viitor, votul imperativ să nu mai poată fi susţinut", a mai spus juristul PSD.

Partenerii de opoziţie ai social-democraţilor, liberalii, nu par însă prea încrezători în şansele de reuşită ale demersului. „Nu cred că va trece de Curtea Constituţională în sensul în care doreşte PSD", ne-a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu, secretar în aceeaşi Comisie juridică a Camerei. Potrivit acesteia, noţiunea de „mandat imperativ" fusese deja invocată în prima sesizare către CCR, cea programată să fie judecată mâine.

Şi mai puţine şanse acordă demersului PSD democrat-liberalii. „Este exclus să obţină câştig de cauză. PSD nu reuşeşte să înţeleagă că mai bine şi-ar rezolva problemele din propriul partid decât să se preocupe de cum votează PDL. Ei au uitat că nu mai există partidul unic, FSN-ul domnului Iliescu", a declarat, pentru RL, senatorul PDL Florin Mircea Adrian.

Situaţie similară la votul în cazul Păsat

Mandatul imperativ invocat de PSD nu este o noutate. Înaintea fiecărui vot important, pe o lege, moţiune sau altceva, partidele îşi stabilesc linia şi parlamentarii sunt nevoiţi să o respecte. De alt¬fel, se obişnuieşte ca fiecare lider de grup să anunţe de la tribună dacă grupul său susţine sau nu proiectul. Iar reprezentanţii opoziţiei au procedat în aceeaşi manieră imputată acum puterii în urmă cu doar o lună şi ceva, când trebuiau să se pronunţe asupra cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a deputatului PDL Dan Păsat. „Deputaţii de la PNL, PSD şi PC vor fi prezenţi în sală, dar nu votează. Motivaţia este că vrem să asigurăm prezenţa, dar nu vrem să intrăm în acest război al DNA cu PDL", explica atunci decizia opoziţiei deputatul PSD Florin Iordache.