Alegerile europarlamentare din 25 mai reprezintă un prim test pentru forța partidelor în perspectiva prezidențialelor de la sfârșitul anului. Rezultatele competiției pot schimba radical strategia unor partide.
Social-democrații dau tonul calculelor pentru prezidențiale, urmând să își anunțe candidatul după alegerile europarlamentare din 25 mai. Victor Ponta a evitat în permanență să își asume candidatura pentru Cotroceni, lansând pe piață mai multe variante de prezidențiabili ai PSD: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Mugur Isărescu sau Călin Popescu Tăriceanu. Ponta a afirmat că va candida la alegerile prezidenţiale din acest an doar în măsura în care nu va avea încredere totală că un preşedinte care este parte a “planului USL de schimbare a regimului Băsescu” poate să câştige. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a declarat însă, recent, că premierul Victor Ponta va trebui să candideze la preşedinţie anul acesta, dacă PSD nu găseşte “o altă formulă”. “Premierul a spus că nu şi-a dorit lucrul ăsta şi nu şi-l doreşte. Însă sigur, dacă nu ajungem în situaţia în care să găsim o altă formulă, până la urmă va trebui să facă acest pas, e preşedintele partidului, aşa s-a întâmplat de fiecare dată, şi îşi asumă acest rol”, a explicat Ilie Sârbu. Candidatura lui Victor Ponta va fi influențată și de rezultatul alegerilor europarlamentare. Obiectivul oficial al alianței PSD-UNPR-PC este obținerea unui scor de 35%. Însă, Victor Ponta încearcă să crească scorul alianței, conștient că, dacă se rezumă la actualul bazin electoral, va fi vulnerabil în turul II, în fața unei eventuale alianțe PNL-PDL. Pentru a atrage și alți alegători decât cei ai PSD, Ponta repetă obsesiv ideea refacerii USL și l-a sprijinit pe Călin Popescu Tăriceanu pentru șefia Senatului, în ciuda opoziției vicepremierului Liviu Dragnea.
Calculele PNL
Situația liberalilor reprezintă exact opusul celei a PSD: liberalii au un candidat oficial pentru Cotroceni, în persoana lui Crin Antonescu, dar nu este clar dacă el va supraviețui în fruntea partidului până la alegerile prezidențiale. De altfel, Crin Antonescu a afirmat că va demisiona din fruntea PNL dacă partidul va lua sub 20% la alegerile europarlamentare. Mai mult, Crin Antonescu a afirmat că nu ar fi exclusă candidatura lui Klaus Iohannis la prezidențiale, dacă îl va depăși în sondajele de opinie. Ulterior, atât Antonescu, cât și Iohannis au afirmat că varianta nu s-a discutat în partid. Însă, este posibil ca strategia PNL să nu mai depindă exclusiv de Crin Antonescu. Dacă PNL ia un scor semnificativ sub 20%, contestatarii lui Crin Antonescu vor avea motive să iasă la rampă și să ceară plecarea acestuia din funcție și schimbarea strategiei. În PNL există două opoziții: una reprezentată de Daniel Chițoiu sau Radu Stroe, care ar dori reapropierea de PSD, și o alta, condusă de Ludovic Orban, care vrea o alianță anti-PSD, alături de partidele de dreapta.
Concurența PDL-PMP
În cursa pentru prezidențiale este înscris și Cătălin Predoiu, prim-vicepreședintele PDL. În ciuda faptului că PDL a ajuns la 14% în sondajele de opinie, Sulfina Barbu, vicepreședinte, s-a arătat convinsă că partidul său va ieși pe locul doi la euroalegeri. Optimismul liderilor PDL nu pare acoperit de fapte, în condițiile în care mai mulți primari PDL, printre care Emil Boc sau Gheorghe Ștefan, susțin Fundația Mișcarea Populară. Implicarea aleșilor locali în campanie s-a dovedit esențială pentru toate partidele. Pe de altă parte, spre deosebire de Victor Ponta și Crin Antonescu, Predoiu nu este președinte de partid. În aceste condiții, un eventual eșec al democrat-liberalilor la euroalegeri va fi, mai degrabă, decontat de liderul PDL, Vasile Blaga. Chiar dacă liderii PDL vorbesc despre depășirea PNL la euroalegeri, democrat-liberalii par mai degrabă într-o competiție cu Partidul Mișcarea Populară, pentru electoratul lui Traian Băsescu. Obținerea unui scor bun de către noua formațiune, sprijinită fățiș de președinte, poate încuraja PMP să vină cu propriul candidat. În ceea ce-l privește, Traian Băsescu și-a exprimat preferința pentru fostul premier Emil Boc, pe care îl vede acum în rol de prezidențiabil.
