Finlanda, una dintre ţările care se opun aderării României la spaţiul Schengen, şi-a explicat joi poziţia la Reuniunea UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles.

Ministrul de Interne al Finlandei, Päivi Räsänen, a explicat că ţara priveşte situaţia României în ansamblu, şi în ciuda faptului că din anumite puncte de vedere ţara noastră este pregătită pentru aderare, sunt unele domenii în care nu au fost făcute progrese.

"Bulgaria şi România au depus eforturi considerabile pentru a putea adera la spaţiul Schengen. Cu toate acestea, situaţia din aceste ţări ar trebui să fie evaluată în ansamblu", a spus ministrul finlandez.

Problema cea mai mare sunt măsurile luate pentru combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea sistemului judiciar, în ambele cazuri România şi Bulgaria făcând paşi foarte mici.

"Pe lângă asumarea unor reguli, acestea trebuie să fie şi respectate. Existenţa pe scară largă a corupţiei pune în pericol respectarea acestora. Progresele înregistrate în combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea sistemului judiciar ar duce la creşterea încrederii reciproce în cadrul spaţiului Schengen. Încrederea reciprocă este de o importanţă-cheie în sistemul Schengen", a mai declarat Räsänen.

De asemenea, poziţia Finlandei rămâne fermă şi când vine vorba de aderarea la spaţiul Schengen în două etape - desfinţarea barierelor de la graniţele maritime şi aeriene într-o primă fază şi, ulterior, a celor terestre.

Votul pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a fost amânat, discuţiile urmând să fie reluate ulterior, cel mai probabil în octombrie.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, joi, că discuţia despre Schengen a fost amânată pentru a se evita un vot, precizând că a fost găsită o formulă de compromis care menţine deschisă discuţia pentru intrarea României în acest Spaţiu. "E amânată discuţia pentru a se evita un vot", a spus Baconshi, la Parlament, unde participă la reuniunea PPE.