Intenţia Guvernului de a suspenda pentru cinci ani dreptul creditorilor de executa sau pune sechestru pe acţiunile statului încalcă legislaţia UE şi Constituţia României şi va avea ca efect încurajarea companiilor de stat să acumuleze noi arierate, defavorizând restul economiei, afirmă avocaţii, conform Mediafax.

Avocaţii şi specialiştii în insolvenţă contactaţi de MEDIAFAX au apreciat fără excepţie că propunerea legislativă nu protejează economia naţională, ci ar avea un efect contrar, afectând şi disciminând sectorul privat, şi va ridica probleme de constituţionalitate şi încălcare a reglementărilor CEDO, precum şi a Tratatului UE.

Măsura este privită şi ca un gest de încurajare în acumularea de arierate la companiile de stat, tocmai într-un moment în care subiectul ţine capul de afiş în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Mai mult, avocaţii care s-au abţinut de la comentarii au argumentat în majoritate că o astfel de iniţiativă nu va primi aprobarea legislativului, catalogând propunerea "o bombă prea mare chiar şi pentru Parlamentul României" sau "un proiect care nici nu merită comentat".

Guvernul intenţionează să instituie o perioadă de cinci ani în care creditorii statului nu vor mai putea declanşa procedura de executare silită sau de sechestru asigurător asupra acţiunilor de la companiile de stat debitoare şi în care nici statul nu mai poate garanta credite cu astfel de acţiuni. Măsura va fi promovată de Guvern printr-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Finanţelor.

Gabriel Zbârcea, managing partner la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, apreciază că proiectul nesocoteşte mai multe principii constituţionale, precum egalitatea în faţa legii, liberul acces la justiţie sau neretroactivitatea.

Zbârcea spune că nu este doar ilegal şi imoral, dar şi neserios, să transmiţi creditorilor că toate garanţiile pe care aceştia le au deja constituite nu mai prezintă nicio valoare practică şi că vor sta astfel la mâna debitorilor, care nu pot fi constrânşi să îşi execute obligaţiile asumate prin forme de executare silită.

"Justificarea dată edictării acestui act normativ - «fragilitatea economiei româneşti, afectată de criza economică» - este puerilă, incompletă, de natură să inducă în eroare. Economia României nu cuprinde în niciun caz doar întreprinderile de stat, ci în primul rând companiile private, comercianţii, liber profesioniştii, cetăţenii români care intră în diverse raporturi comerciale zi de zi şi care au fost, de asemenea, profund afectaţi de criză. Cu toţi aceştia cum rămâne? Cum rămâne cu creditele lor, cu garanţiile pe care aceştia le-au constituit?", a încheiat Zbârcea.

Potrivit lui Ion Dragne, managing partner la Dragne & Asociaţii, propunerea legislativă afectează în mod evident dreptul creditorilor de a-şi recupera creanţele împotriva statului, în condiţiile în care va fi exceptată de la urmărire o categorie de bunuri valoroase, respectiv acţiunile statului.

"De altfel, această restrângere a masei sesizabile a bunurilor statului vine să completeze o serie de măsuri prin care statul a încercat să temporizeze executările silite declanşate împotriva instituţiilor publice, în baza unor titluri executorii, fiind cunoscut că astfel de executări nu pot fi declanşate înainte de expirarea unui termen de şase luni de la data primirii somaţiei de plată de către instituţia publică debitoare şi că, oricum, şi după expirarea acestui termen, instituţia debitoare poate solicita instanţei de judecată acordarea a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective, măsuri neîntâlnite în cazul altor executari silite", a continuat Dragne.

El crede că după limitarea dreptului statului de a garanta cu acţiunile pe care le deţine la societăţile comerciale bancare şi companiile de stat este posibil ca instituţiile financiare să devină mai reticente în a acorda credite garantate de stat, având în vedere că vor fi lipsite de o garanţie importantă şi uşor de executat.

O interpretare şi mai tehnică a avut Cristian Băcanu, avocat la MDM Legal, care a arătat că, în forma publicată în proiect, măsura apare ca fiind dispropoţionată pentru că este de natură să afecteaze îndeosebi creditorii care au acordat finanţări tocmai în prefigurarea faptului că vor obţine rambursarea inclusiv pe calea executării acelor garanţii, în situaţia unui refuz sau imposbilităţii de plată voluntară.

Mai mult, în opinia lui Băcanu, faptul că se suspendă executarea prefigurează tocmai neplata creanţelor şi punerea creditorilor în situaţia de nu îşi recupera creanţele pentru următorii cinci ani.

"Nu vorbim de o afectare parţială a dreptului de proprietate, ci de posibilitatea unei îngrădiri totale a dreptului de proprietate, iar în aceste condiţii nu mai contează dacă măsura este legitimă sau nu, atât timp cât se încalcă principiul proporţionalităţii" a explicat avocatul de la MDM Legal.