Gălăgia politică din România şi problemele din restul Europei sunt motivele principale pentru care încrederea populaţiei nu a revenit, dar percepţia se va schimba odată cu revenirea economiei, creşterea salariilor şi scăderea şomajului, a declarat pentru Mediafax Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.

"Unul din motivele pentru care încrederea nu şi-a revenit în totalitate este că oamenii se uită şi la restul Europei, iar acest lucru nu le dă încredere. Poate fi, însă, şi o chestiune de gălăgie politică, aici în România. Încrederea oamenilor în activitatea economică va fi restaurată atunci când ei vor vedea că salariile cresc, şomajul scade, iar odată cu revenirea creşterii economice se va construi un cerc virtuos", a spus Franks.

Întrebat dacă încrederea are legătură cu capacităţile profesionale ale guvernanţilor, şi dacă România nu ar trebui să urmeze exemplul Bulgariei în această materie, Franks s-a limitat în a spune că nu poate comenta pe marginea acestui subiect, nefiind în măsură să compare popularitatăţile politice.

"Dar ceea ce pot spune este că, într-adevăr, în ţările în care există mai multă gălăgie politică încrederea este mai mică. Gălăgia politică este o expresie pe care economiştii o folosesc atunci când apare incoerenţă în discursurile politice, ceea ce duce ulterior la slăbirea încrederii în economie", a continuat Franks.

Fondul Monetar Internaţional a încheiat luni a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv şi va propune board-ului eliberarea unei noi tranşe în valoare de aproximativ 490 milioane de euro. Şedinţa board-ului a fost planificată pentru jumătatea lunii decembrie.

În conferinţa de presă de luni care a marcat încheierea misiunii, Franks a arătat că Guvernul a convenit cu FMI şi Comisia Europeană să îngheţe salariile şi pensiile în sectorul public, dar să le poată majora limitat la mijlocul anului viitor, dacă evoluţia de până atunci a veniturilor bugetare va permite acest lucru.

Totodată, instituţiile financiare au redus puternic prognoza de creştere economică pentru anul viitor, iar noile estimări se situează în intervalul 1,8-2,3%.