» O noua runda a jocului "Decupezi si castigi!" se desfasoara astazi in Comisia de cod electoral si ea ar trebui sa fie si ultima daca "alesii" nu doresc sa lase la latitudinea Guvernului impartirea in colegii uninominale.
» Numele lansate drept posibile candidaturi contureaza, pe de alta parte, concluzia ca puterea financiara si notorietatea sunt principalele indicii dupa care se ghideaza liderii politici, lucru intarit si de absenta unor criterii ferme pentru desemnarea candidatilor.
Cei 17 senatori si deputati din Comisia de cod electoral se strang astazi in incercarea de a delimita colegiile uninominale din cele 33 de circumscriptii ramase inca neimpartite dupa luni bune de tergiversare. Saptamana trecuta "alesii" au reusit sa creioneze colegiile din doar zece judete – Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iasi, Ilfov, Olt, Teleorman si Tulcea –, in conditiile in care pentru celelalte circumscriptii nu au ajuns la comisie propunerile tuturor grupurilor parlamentare, iar acuzatiile de intelegeri reciproc avantajoase intre PNL si PSD au incins spiritele. Nici sedinta de astazi nu va fi lipsita de discutii, dat fiind ca acuzele de blat au razbatut din aproape toate judetele.
La Arad, de pilda, fostul vicepremier democrat-liberal Gheorghe Seculici a vorbit despre "manevrele josnice" ale liberalilor si social-democratilor din judet. Deputatii Mihaita Calimente (PNL) si Gheorghe Chiper (PSD) s-au aparat spunand ca ar fi tinut cont, in momentul delimitarii, de criterii geografice si matematice. De fapt, principalul criteriu a fost, la fel ca in majoritatea judetelor, cel politic: cine si unde este cel mai bine reprezentat in administratia locala pentru a putea influenta cat mai mult decizia alegatorilor in campania electorala.
Dezbateri aprinse suscita impartirea si in celelalte judete, mai ales ca multi politicieni din randul "greilor" partidelor si-au anuntat intentia de a candida in respectivele circumscriptii. Unii au anuntat deja si in ce colegiu se vor inscrie, chiar daca delimitarea nu a fost incheiata! Prin urmare, acum se face totul pentru a imparti circumscriptiile astfel incat succesul sa fie garantat pentru respectivii candidati.
Ultimul nume sonor vehiculat pentru alegerile parlamentare este cel al fostului director al Serviciului de Informatii Externe Catalin Harnagea. Potrivit presedintelui filialei liberale, deputatul Emilian Francu, Harnagea ar putea intra in cursa electorala din partea PNL intr-un colegiu din Valcea.
Si secretarul executiv al PD-L, Elena Udrea, si-a anuntat intentia de a intra in cursa electorala din toamna, ea vizand un colegiu din sectorul 6 al Capitalei. Mai trebuie spus ca fostul consilier prezidential pare destul de sigur de reusita din moment ce si-a aratat deja disponibilitatea de a renunta la functia din partid in cazul unui esec. De colegiile din Bucuresti mai sunt interesati, potrivit anunturilor oficiale, Vasile Blaga (PD-L), Bogdan Olteanu si Ludovic Orban (PNL). In culise se vehiculeaza insa ca in cursa pentru functia de parlamentar de Bucuresti sunt tentati sa intre si premierul Tariceanu, europarlamentarul Theodor Stolojan si ex-prefectul Mioara Mantale.
Colegiile din judetul Hunedoara sunt vizate pana acum de deputatul PNL Ioan Timis si de senatorul PD-L Viorel Arion, dar lista va fi completata dupa delimitarea colegiilor si efectuarea unor sondaje de opinie. Pentru a reprezenta acelasi judet in Legislativul dambovitean, ar putea renunta la mandatul de europarlamentar si sefa tineretului democrat-liberal, Monica Iacob Ridzi.
FARA INTENTII CLARE
Faptul ca politicienii se bazeaza mai mult pe modul in care isi decupeaza colegiile uninominale decat pe atuurile ce ar trebui sa-i propulseze in cursa electorala in fata contracandidatilor rezulta si din absenta unor criterii clare pentru desemnarea candidatilor. Cu alte cuvinte, la ce mai sunt necesare criteriile, din moment ce aceia care trebuie sa candideze vor candida si, in plus, le sunt sporite din pix sansele? Putinele partide care au vorbit de criterii au facut-o si ele la modul general, cu formulari precum "onestitate si integritate politica", "personalitatea fiecaruia, notorietatea politica si modul de comunicare cu oamenii". Celor care vor sa candideze democrat-liberalii le-au mai cerut, cel putin la nivel declarativ, "un program minimal pentru colegiul in care candideaza, care sa cuprinda problemele colegiului, respectiv ale circumscriptiei respective". Sperand sa intre in Parlament iar la remorca PSD, conservatorii au facut si ei referire la un criteriu: un proiect legislativ major pe care candidatii sa-l sustina odata ajunsi in Parlament.
5 
32
