Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a avansat data de 20 mai pentru adoptarea legii lustraţiei. Termenul este însă nerealist pentru că lustraţia nu are majoritate în Parlament. Potrivit Robertei Anastase, dezbaterile pe marginea proiectului legii lustraţiei, lege cerută şi aşteptată de societatea civilă de 20 de ani, se vor relua pe 13 aprilie. Plecând de la premisa că proiectul este susţinut de liberali, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că este vorba de „o abordare pragmatică" şi că legea ar putea fi adoptată până pe 20 mai. Calendarul-fulger a rezultat în urma întâlnirii de ieri cu preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, întâlnire la care a participat şi viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu. În urma angajamentului PDL şi PNL, Mărieş a renunţat la greva foamei, după 78 de zile de protest.

Vestea a fost primită cu furie de fostul preşedinte Ion Iliescu. „Păi, legea lustraţiei este, într-adevăr, o lege de tip ceauşist. Nu are ce să caute în context democratic. Şi ce valoare mai are ea? Care este efectul legii lustraţiei acum?", s-a întrebat el retoric, după care l-a atacat pe Teodor Mărieş. „Acest Teodor Mărieş nu are nici măcar calitatea de revoluţionar. Asociaţia 21 Decembrie s-a creat de către cei care au fost pe baricade, în 21. El nu a fost acolo şi nimeni nu-i recunoaşte acest drept. Cum mama dracului a ajuns ăsta preşedinte al acestei asociaţii? N-are funcţie politică. În statutul lor, este un fel de administrator al clădirii, asta este asociaţia", a declarat el iritat pentru Mediafax.
Actualul lider al PSD, Victor Ponta, s-a arătat mult mai detaşat. „Eu eram minor în vremea comunismului, Liviu Dragnea nu a fost în PCR, cred, în schimb, că PDL o să aibă o problemă. Cum o să-l mai lase pe Silvian Ionescu (a declarat public că a fost ofiţer de Securitate - n.r.)  să conducă Garda de Mediu? Sau cum credeţi că o să voteze Şerban Mihăilescu, care s-a mutat acum la independenţi?", s-a amuzat liderul PSD. Practic însă, întrebat dacă PSD va susţine legea lustraţiei ori ba, Victor Ponta a fost mai prudent. El a spus că PSD n-are nici o problemă cu legea lustraţiei, dar că parlamentarii social-democraţi vor participa la astfel de discuţii atunci când ele vor deveni  serioase: „Ce face doamna Anastase e politică ieftină. L-a păcălit pe domnul Mărieş. Dacă ar fi vrut să aibă legea lustraţiei adoptată, era de mult pe ordinea de zi de la Camera Deputaţilor".

Cât despre calificativul de „lege de tip ceauşit", liberalii au încercat să găsească o soluţie. Asprimea termenului folosit de Ion Iliescu porneşte de la presupunerea că CEDO va da dreptate eventualilor petenţi cărora legea le interzice dreptul de a fi aleşi şi de a ocupa posturi înalte. La nivel european, comunismul nu are aceeaşi semnificaţie criminală ca nazismul, astfel încât să fie necesară „decomunizarea", aşa cum în Germania a fost încurajată „denazificarea".
Vicepreşedintele PNL Stejărel Olaru, unul dintre iniţiatorii legii din 2005, care a trecut de Senat, anunţă că PNL pregăteşte un nou proiect de lege a lustraţiei, menit să înlăture riscurile unor procese la CEDO. Ele ar fi generat, mai prescis, includerea iniţială în categoria lustrabililor a unor oameni care n-au participat la actele de represiune ale regimului comunist. „Împreună cu Mircea Diaconu am elaborat un alt proiect de lege a lustraţiei, mai restrâns şi mai puţin ambiguu, pe care vrem să-l promovăm în regim de urgenţă, după Paşti", spune Stejărel Olaru. El a declarat pentru România Liberă că liberalii nu au făcut deocamdată nici un calcul politic în legătură cu ce partide vor susţine acest proiect: „Cine este dispus să voteze pentru lustraţie o să sprijine acest proiect. Trebuie să se termine odată, să se închidă această uşă a trecutului, e ultima noastră şansă". Întrebat însă ce se va întâmpla cu proiectul problematic aflat de patru ani în Parlament, depus tot de PNL, Stejărel Olaru spune că partidul său va încerca să depună amendamente sau să folosească texte din noul proiect, „o abordare constructivă, în orice caz".


Tărăgănată în Parlament cinci ani de zile

Legea lustraţiei se află în Parlament din iunie 2005, iar la Camera Deputaţilor din aprilie 2006. Iniţiată de Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea şi Adrian Cioroianu, legea prevede ca persoanele care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist să nu poată candida şi să nu poată fi numite, timp de zece ani, pentru o serie de demnităţi şi funcţii publice (de la cele de preşedinte şi parlamentar la cele de primar, prefect, judecător şi procuror). Faţă de forma depusă de iniţiatori, proiectul a suferit destule „mutilări" pe parcursul dezbaterilor din Senat. De pildă, din categoria persoanelor vizate de lege au fost excluşi membrii Marii Adunări Naţionale, considerându-se că atribuţiile lor erau formale.
După adoptarea de către Senat, legea lustraţiei a intrat într-un con de umbră, din cauza schimbărilor de alianţe: ruperea Alianţei D.A. şi supravieţuirea guvernului Tăriceanu cu ajutorul parlamentar al social-democraţilor, adversari declaraţi ai legii. De altfel, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu (lustrabil şi el), a desfiinţat în repetate rânduri legea, catalogând-o drept „antidemocratică", „anticonstituţională" şi „antieuropeană". În ceea ce priveşte schimbarea de optică a conducerii PNL, Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice, l-a acuzat pe Bogdan Olteanu, pe atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, că a împiedicat „programatic" adoptarea legii şi, în semn de protest, şi-a dat demisia din PNL.
Legea neadoptată a lustraţiei a fost invocată, cel mai adesea, în campaniile electorale. Aşa s-a întâmplat, de pildă, în decembrie anul trecut, când preşedintele Traian Băsescu a susţinut că, în absenţa acestei legi, „nu este rotund tot pachetul de democratizare a României".