Parlamentarii PDL au votat alături de opoziţie, păstrarea sistemului special pentru magistraţi, iar ieri un amendament votat de reprezentanţii PSD şi PNL, dar şi de senatorul PDL Ion Ruşeţ ar putea costa Guvernul peste 1,2 miliarde lei anual. Proiectul legii unitare a pensiilor a trecut de filtrul Comisiei de muncă din Senat, dar nu în forma dorită de Guvern. PSD şi PNL, ajutate de senatorul PDL Ion Ruşeţ, au schimbat modul de calculare a punctului de pensie. Dacă în prezent acesta se calculează în funcţie de fondurile disponibile la buget, de rata inflaţiei şi eventuala creştere a salariului mediu brut pe economie, potrivit amendamentului votat, punctul de pensie se va calcula numai în funcţie de salariul mediu brut pe economie, şi anume 45% din acesta. Practic, în prezent, ar fi vorba de o mărire cu aproape 5% (de la 39,9% la 45% din salariul mediu brut pe economie). În cazul adoptării şi de către plenul Senatului (în dezbaterea căruia proiectul intră luni), şi de Ca­mera Deputaţilor (în calitate de Cameră decizională), doar acest amendament va forţa Guvernul să scoată din joben cel puţin 1,2 miliarde lei (adică aproape 300 milioane euro), aşa cum îşi doresc şi sindicatele. Lucru total imposibil, potrivit ministrului Muncii, Mihai Şeitan. „Evident că nu este sustenabil financiar. Nu îl vom susţine în plen", a declarat Şeitan.

Tot la propunerea senatorului PDL Ruşeţ, Comisia de muncă a eliminat din proiectul legii o anexă care cuprindea firmele ce beneficiază de condiţii speciale de pensionare a angajaţilor. Este vorba de o listă cu 147 de societăţi co­merciale, de la Metrorex, SNCFR şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti la diferite spi­tale şi SC Tractorul Braşov. Senatorul PDL a argumentat în favoarea eliminării anexei, spunând că o firmă nouă, care îndeplineşte criteriile, nu ar putea beneficia de condiţiile speciale decât dacă s-ar adopta un proiect de modificare a legii (de completare a anexei, mai exact). Ca alternativă, Ruşeţ a propus aprobarea listei printr-o hotărâre de guvern, variantă acceptată de colegii de comisie în ciuda opoziţiei ministrului Şeitan. Apoi, în Comisia juridică au fost adoptate, cu unanimitate de voturi, amendamentele formulate de Consiliul Superior al Magistraturii la legea pensiilor. Concret, era vorba de a le lăsa magistraţilor posibilitatea de a se pensiona la cerere, la împlinirea vârstei de 60 de ani şi cu o vechime de cel puţin 25 de ani. Totodată, era menţinută pensia în cuantum de 80% din indemnizaţia brută din ultima lună, la care s-au adăugat şi spo­­­rurile. În favoarea acestei lo­­vituri la adresa Guvernului a votat unul dintre cei mai activi senatori ai PDL. „Prefer să-i las pensia neatinsă, însă să-i cer (magistratului - n.r.) să prindă, ancheteze, aresteze şi condamne corupţi, hoţi, tâlhari, adică să cureţe cangrena societăţii româneşti", îşi explica votul din Comisia juridică se­­natorul PDL Iulian Urban. Ulterior, Comisia de muncă a respins amendamentele înaintate de Comisia juridică, dar situaţia se poate răsturna uşor în plen.

PSD ameninţă cu sesizarea Curţii Constituţionale

Legea pensiilor ar putea su­feri însă şi alte substanţiale mo­­dificări în plenul Sena­tu­­­lui. Social-democraţii au ameninţat că, în cazul în care nu le sunt acceptate amendamentele, vor contesta legea la Curtea Constituţională. Printre amendamentele formulate de PSD şi respinse se numără reducerea vârstei de pensio­nare de la 65 la 64 de ani şi stabilirea unui sistem de reducere suplimentară pentru mame (un an pentru femeile care au născut şi crescut unul-doi copii, doi ani pentru cele cu trei sau mai mulţi copii).

Obiecţii ar putea veni însă în plen şi de la independenţii lui Gabriel Oprea, în condiţiile în care ministrul Apărării a spus răspicat că nu va susţine niciodată diminuarea pensiilor militarilor, pentru că proiectul Guvernului ar duce la reduceri de până la 69% în unele cazuri.

Surprize ar putea avea Guvernul Boc şi din partea unor senatori PDL şi UDMR. Proiectul de lege a primit, de pildă, un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, în fruntea căreia se află senatorul UDMR Gyorgy Frunda şi în care arcul guvernamental deţine majoritatea.