Într-un articol publicat ieri în EUobserver, doi jurnalişti de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie încearcă să facă o radiografie a clasei politice româneşti, trec în revistă scandalurile în care au fost implicaţi europarlamentarii români în ultimii cinci ani şi susţin că „nepotismul, clientelismul şi corupţia” practicate de partidele româneşti vor contribui la un grad redus de participare.
Chiar dacă nu oferă vreo dovadă a legăturii dintre rata de participare şi corupţie, articolul are meritul de a atrage atenţia asupra unei caracteristici româneşti unice în Europa. Nepotismul de la stânga la dreapta.În raportul Comisiei Europene privind corupţia, publicat la începutul lunii februarie, nepotismul şi clientelismul sunt considerate unele dintre cele mai răspândite probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din Uniunea Europeană. Cu cât este mai mică o companie privată, cu atât este mai mare probabilitatea să cadă pradă clientelei politice. Fenomenul este prezent în întreaga Europă, dar este mai răspândit în ţările din sud, dintre care Grecia, dar mai ales Italia sunt campioane. Nepotismul şi clientelismul sunt atât de definitorii pentru Italia încât un profesor italian, Luigi Zingales, care predă economia la Universitatea din Chicago, consideră că acestea sunt responsabile pentru declinul economiei italiene, care ameninţă stabilitatea zonei euro. Zingales a scris două cărţi – „Cum să salvezi capitalismul de capitalişti” şi „Capitalism pentru popor” – în care descrie în amănunt modul în care corupţia şi clientelismul italiene distorsionează piaţa liberă şi avertizează că până şi Statele Unite încep să apuce pe calea italiană.
Dar nici măcar în Italia, Spania, Cipru sau Grecia liderii principalelor trei partide din aceste ţări, indiferent de orientarea politică, nu îşi trimit rudele în Parlamentul European, aşa cum se întâmplă în România. Cei doi autori ai articolului din EUobserver amintesc că atât soţia liderului PSD, Victor Ponta, Daciana Sîrbu, cât şi soţia liderului PNL, Crin Antonescu, Adina Vălean, vor figura pe listele la europarlamentare ale partidelor lor şi că lor li se va alătura probabil fiica preşedintelui, Elena Băsescu. Aceasta din urmă nu se ştie exact din partea cărui partid va candida, dar şansele să repete exerciţiul public din 2009, când a candidat independentă dar cu susţinerea PDL, sunt foarte mici. Pe de o parte că de la despărţirea preşedintelui de PDL relaţiile dintre familia Băsescu şi liderii PDL s-au răcit, iar pe de alta pentru că lista PDL s-a micşorat dramatic.
Dacă în 2009 PDL a avut dacă o numărăm şi pe Elena Băsescu, acelaşi număr de europarlamentari (11) ca şi alianţa PSD-PC, în 2014 nu poate spera decât la cinci, maximum şase dacă au noroc, iar dintre acestea, patru mandate sunt ocupate de Theodor Stolojan, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu toţi apropiaţi ai lui Vasile Blaga, şi de Monica Macovei, cel mai cunoscut şi respectat europarlamentar român. Partea leului din cele 32 de mandate rezervate României îi va reveni USD, fie că va candida sub propria siglă fie sub aceea a PSD. Alături de Daciana Sîrbu, al cărei loc eligibil este bătut în cuie, un loc va trebui să revină UNPR şi unul PC-ului ceea ce înseamnă trei locuri alocate deja pe sistem clientelar.
Alte locuri sunt rezervate pentru Corina Creţu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Paşcu şi Victor Boştinaru, care l-au servit bine pe Ponta în vara lui 2012, când şi-au intoxicat colegii din PE cu informaţii false şi cu acuzaţii nefondate la adresa Monicăi Macovei şi, probabil, unul pentru Rovana Plumb, dacă va decide că cinci ani în Parlamentul European sunt mai siguri decât fotoliul de ministru. Restul, până la 15-16 locuri câte ar putea câştiga USD, vor reveni clientelei de partid din teritoriu şi vor fi împărţite între baroni. Un mandat care nu va fi reînnoit cu siguranţă va fi cel al lui Adrian Severin, care a demisionat din partid după scandalul de corupţie din 2011 în care a fost surprins de reporterii Sunday Times negociindu-şi votul contra mită. Articolul din EUobserver aminteşte că unul dintre colegii lui Severin implicaţi în acelaşi caz, fostul ministru sloven de Externe, Zoran Thaler, a fost condamnat recent la doi ani închisoare în acest caz, Severin a rămas membru în PE, chiar dacă este izolat. Celălalt europarlamentar implicat în acest caz, fostul ministru austriac de Interne, Ernst Strasser, a fost, la rândul său, condamnat la patru ani de închisoare, în vreme ce dosarul de corupţie al lui Severin este pe rol.
Un alt caz amintit de autori este cel al lui Gigi Becali, care după ce s-a ales europarlamentar pe lista PRM, alături de CV Tudor, a devenit deputat din partea PNL în Parlamentul României, pentru a sfârşi la închisoare. Becali nu este însă singura experienţă a PNL cu aleşi dubioşi, pentru că PNL l-a trimis toamna trecută în Parlamentul European pe Ovidiu Silaghi, mai mult pentru a-i oferi o oarecare imunitate faţă de ancheta DNA decât din motive politice. Nu este clar dacă Silaghi va mai figura pe lista PNL alături de Adina Vălean şi, probabil, Norica Nicolai şi Renate Weber, dar, dacă va rămâne, ar putea îngroşa rândurile aleşilor români care au probleme cu justiţia pentru corupţie.
Cea mai mare înghesuială este însă la Partidul Mişcarea Populară, care nu poate conta realist pe mai mult de trei, maximum patru locuri. Dacă, aşa cum scria o publicaţie electronică în ianuarie, PMP îi va face loc pe listă Elenei Băsescu, atunci acesta va fi locul doi, după Daniel Funeriu, cel care va deschide lista. Dar locuri eligibile ţintesc şi Teodor Baconschi, Cristian Preda şi, probabil liderul partidului Eugen Tomac. La rândul ei, Elena Udrea a anunţat că va figura pe listă „pe poziţia 42”, deşi tot Elena Udrea declara că PMP va lupta împotriva nepotismului. Desigur, toate aceste ambiţii ar fi mai bine servite dacă lista PMP nu ar fi deschisă de Funeriu, ci de un nume greu precum Macovei şi de aceea Macovei este ţinta atacurilor lui Traian Băsescu încă din decembrie, dar preşedintele nu poate dezvălui adevăratul motiv pentru a nu fi acuzat, la rândul său de nepotism.
