Politizarea deconcentratelor scoate la iveală un caz uluitor: un arădean a fost demis de cinci ori din fruntea Direcţiei Agricole şi tot de atâtea ori a fost repus în funcţie de instanţă. Statul a fost obligat să-i achite salariile restante deşi bărbatul, din nouă ani, a lucrat mai puţin de patru.

Războiul guvernelor care s-au succedat din 2000 până astăzi pentru acapararea deconcentratelor a făcut şi face în continuare o victimă sigură: bugetul statului. După ce au concediat pe criterii politice mii de directori de deconcentrate, executivele, uneori prin reprezentanţii lor în teritoriu, s-au văzut obligate de instanţe să-i repună  în funcţie şi să le plătească retroactiv toate salariile. Unul dintre aceste cazuri este cel al directorului Direcţiei Agricole Arad, Avram Flueraş. Arădeanul a fost demis din fruntea instituţiei de cinci ori şi a fost repus în funcţie de tot atâtea ori, prin decizie judecătorească. „De câte ori s-a schimbat guvernul şi s-a trecut la schimbări în teritoriu, eu eram cap de listă. Din nouă ani de zile, am lucrat efectiv trei ani şi şapte luni, iar restul timpului am fost supus eliberărilor abuzive", spune Flueraş. De fiecare dată când a fost demis, bărbatul s-a adresat instanţei, care i-a dat câştig de cauză, iar statul a fost obligat să-i plătească retroactiv salariile reprezentând aproximativ 100.000 de lei.

„Cine nu este cu noi este împotriva noastră"

Povestea lui Avram Flueraş a început în 1998, când a fost numit director al Direcţiei Agricole din Arad la propunerea ţărăniştilor. În 2000, în baza Legii funcţionarilor publici, a depus jurământul ca director general al Direcţiei, funcţie obţinută în urma unui concurs. Un an mai târziu a fost însă concediat. Bărbatul a contestat în instanţă decizia, iar judecătorii au dispus reîncadrarea sa pe post. La o lună şi jumătate de la revenirea sa în funcţie, în anul 2002, Prefectura Arad instituie o comisie de control pentru a-l concedia din nou. Raportul de control este uluitor: „În mod sfidător, în sediul Direcţiei continuă relaţiile cu vechii colegi politici care i-au asigurat numirea (lui Flueraş - n.r.) la conducerea Direcţiei în 1998, deşi nu avea nici un merit, decât acela de a fi fruntaş ţărănist, calitate de care s-a dezis ulterior, pretinzând însă că rămâne un bun specialist, care şi-a câştigat funcţia prin concurs şi căruia nu-i pasă de ameninţările cu destituirea". Urmează a doua suspendare pe 1 aprilie 2002. La rândul său, Avram Flueraş îi cere ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, întreruperea temporară a raporturilor de muncă. „... Este clar că presiunile care se fac asupra mea, eu nefiind membru PSD, sunt de natură politică, fiind valabil principiul «cine nu este cu noi este împotriva noastră».

Asupra mea şi pe cale de consecinţă şi asupra instituţiei pe care o conduc se exercită tot felul  de presiuni concretizate în anchete, ameninţări, acuze, calificative...", arăta Flueraş în adresa trimisă ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu. Ministrul a semnat cererea fără a verifica motivele suspendării, recunoscând implicit că asupra directorului s-au făcut presiuni politice. Urmează un nou proces câştigat, iar Flueraş este reîncadrat pe post pe 1 ianuarie 2003. O jumătate de an mai târziu a fost eliberat din nou din funcţie. Pentru a treia oară. Avram Flueraş apelează din nou la justiţie şi câştigă. Insă, prin Ordinul 268/04.10.2004 al ministrului Agriculturii, în articolul 1 este încadrat, iar prin articolul 2 este demis. Era dat afară a patra oară. Flueraş spune că nu mai înţelegea nimic: din 4 ani de zile, muncise 8 luni şi 15 zile. Procesele au reînceput, iar el câştigă din nou. Ultima oară a fost dat afară în anul 2009. A fost reinstalat în funcţie din nou anul acesta, pentru a cincea oară, prin decizia judecătorească.  

Cronologia (de)politizării

Demersurile pentru depolitizarea administraţiei şi formarea unui corp al funcţionarilor publici autonom au început chiar în anul în care România a făcut cerere de aderare la Uniunea Europeană. La numai trei ani de la data integrării, se înregistrează mari paşi înapoi.

1999 - Se adoptă Statutul Funcţionarilor Publici. Legea îi fereşte pe funcţionarii publici de ingerinţe politice.

2003 - O lege privind transparenţa în administraţie interzice unor demnitari guvernamentali de rangul II şi III să facă parte din partide politice.

2006 - Alianţa D.A. modifică Statutul Funcţionarului Public în sens european. Funcţionarii publici nu puteau deţine funcţii de conducere în partide, iar înalţii funcţionari nu aveau voie să fie nici măcar membri.

2007 - Odată trecut examenul UE, guvernul liberal repolitizează funcţii în deconcentrate, fără a modifica legislaţia.

2009 - Prin Ordonanţa de Urgenţă 37 sunt repolitizate funcţiile depolitizate în 2006 şi sunt scoşi din rândul funcţionarilor publici şefii instituţiilor deconcentrate. Pe aceste funcţii sunt numiţi membrii PDL şi PSD. Ordonanţa este declarată neconstituţională, este înlocuită cu o alta (105), tot neconstituţională.

2010 - Guvernul PDL-UDMR-UNPR vine cu un proiect de modificare a Statutului funcţionarilor publici, proiect declarat şi el neconstituţional. Preşedintele promulgă legea fără articolele incriminate. (Andreea Nicolae)