Vestea că Executivul a dat bani pentru biserici a  fost o surpriză pentru mulţi dintre preoţi. Mai ales că unii recunosc că nu au cerut bani sau se aşteptau la sume mai mici decât au primit.

„300.000 de lei? Sunteţi sigur? Eu n-am fost anunţat. Avem o biserică mică şi ne-ar trebui nişte bani să facem pictura, să cumpărăm iconostasul... Dar n-am cerut la Guvern nici un ban. Am făcut o cerere la prefectură, dar n-am cerut o anumită sumă, cât pot... Poate dânşii au trimis mai departe", şi-a manifestat mirarea Vasile Colopelnic, parohul Bisericii Greco-Catolice din satul Valea Vişeului (Comuna Bistra, judeţul Maramureş). Acesta a explicat României libere că la slujbele sale vin 32 de familii. Primarul Comunei Bistra, Vasile Blidar (PDL), a declarat însă că meritul finanţării cu 300.000 de lei ar aparţine exclusiv parohului Colopelnic. „Acolo există o comunitate de peste 1.600 de locuitori şi există o biserică ortodoxă şi una greco-catolică, care au fost ridicate prin donaţiile oamenilor locului. La biserica greco-catolică, una micuţă, trebuie din ceea ce ştiu eu, să se facă pictura, acum fiind doar construcţia gata", a mai arătat primarul Vasile Blidar.

Lanţul slăbiciunilor

În ultimii ani, politicienii au făcut o tradiţie din susţinerea bisericilor din oraşul sau colegiul lor, plecând de la importanţa pe care alegătorii o acordă acestora. Cum reuşesc ei să convingă Guvernul să aloce banii respectivi? Dacă sunt din opoziţie, astfel de lucruri se negociază în momentele sensibile pentru Guvern, de genul dezbaterilor la proiectele de buget. Dacă sunt de la putere, soluţia e şi mai la îndemână. Politicienii spun însă la unison că este bine că Executivul a alocat recent, în perioadă de acută criză, 54,56 milioane de lei pentru 1.334 de biserici din întreaga ţară. Sumă care ar fi trebuit să fie şi mai mare în opinia şefului Secretariatului de Stat pentru Culte, Adrian Lemeni. Potrivit acestuia, doar criza a făcut să fie vorba de doar 54,5 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 au fost alocate fonduri de 105 milioane de lei, adică circa 25 milioane de euro. (Potrivit bugetului pe 2010, Cultele au primit circa 40 de milioane de lei , iar suma a fost suplimentată cu alte 18,5 milioane de la Fondul de Rezervă al Guvernului, prin intervenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor. Diferenţa de circa 4 milioane de lei a rămas la dispoziţia Secretariatului pentru Culte pentru urgenţe).

Primarul comunei constănţene Nuntaşi, Ioan Herdean (PNL), recunoaşte deschis că cei 250.000 de lei primiţi de la Guvern pentru Biserica cu hramul Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir au venit ca urmare a intervenţiilor parlamentarilor PNL din zonă. Construcţia lăcaşului de cult a demarat în toamna anului 2008, iar anul trecut Executivul a mai alocat 300.000 de lei. Potrivit primarului Herdean, ar mai fi necesare, pentru finalizarea lucrărilor, alte 400.000 de lei. Tot parlamentarii au ajutat şi în ceea ce priveşte finanţarea construcţiilor unor geamii în comunele constănţene Castelu şi Cumpăna. Potrivit deputatului Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Amet Aledin, construcţia de lăcaşuri de cult ar fi necesară deoarece vechile aşezăminte sunt mult prea mici şi deteriorate. Numărul credincioşilor musulmani este, în cele două comune, de 15% din numărul total al locuitorilor.

Meritul parlamentarilor este recunoscut şi în Bihor. „Am auzit că a fost o hotărîre de Guvern. Am discutat cu deputatul Ştefan Seremi (de la PDL - n.r.) şi aşa am auzit că ar fi vorba de o sumă de bani pe care parlamentarii bihoreni ar fi primit-o pentru a susţine proiectele cultelor", a explicat pentru România liberă primarul din comuna bihoreană Rieni, Gheorghe Bota, parcă scuzându-se că nu ştia de cele 200.000 de lei alocaţi Parohiei Petrileni, pentru „lucrări de construcţie Capela mortuară, împrejmuire cimitir şi continuare lucrări la Casa Parohială". Colegul acestuia din Comuna Suplacu de Barcău, Nicolae Tivadar (PNL), a spus că nu ar avea cunoştinţă de cei 200.000 de lei acordaţi de Guvern Bisericii Romano-Catolice „Prea Sfântă Inimă a lui Isus". „Nu ştiu ce bani a primit Biserica Romano-Catolică din Valea Cerului. Eu ştiu doar de 200 de milioane de lei vechi (20.000 lei noi - n.r.) pe care i-a alocat Primăria din Suplac acestui cult. Noi le dăm banii în funcţie de enoriaşi. Nu ştiu ce vor face cu banii. Noi le dăm banii, apoi ei vin cu facturi", a declarat pentru România liberă Nicolae Tivadar.

Alocare cu cântec la Cluj

Guvernul Boc a alocat 300.000 de lei şi pentru Mănăstirea ortodoxă Nicula din Cluj. Banii ar urma să fie folosiţi pentru consolidarea unui mal din incinta mănăstirii. De fapt, în schimbul bunăvoinţei arătate faţă de unii dintre liderii PDL, mitropolitul ortodox al Clujului, Bartolomeu Anania, a primit bani pentru mănăstirea în care doreşte să îşi petreacă bătrâneţile. Alocarea sumei ridică însă semne serioase de întrebare pentru că există o ordonanţă preşedinţială, pronunţată de judecătorul Vasile Grunea, prin care s-a interzis orice lucrare în incinta mănăstirii, aceasta fiind obiectul unui proces de revendicare deschis de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Biserica Ortodoxă a continuat lucrările şi a construit un nou lăcaş de cult, care a generat malul pentru care, acum, Guvernul Boc a alocat bani. Reprezentanţii Ligii Apărării Drepturilor Omului din Cluj sunt de părere că alocarea de fonduri ar fi ilegală. „Potrivit legii, lucrările de construire sunt interzise pe durata procesului de retrocedare, până la obţinerea unei sentinţe definitive şi irevocabile. Pentru că există o ordonanţă preşedinţială, reprezentanţii mănăstirii ar trebui să obţină încuviinţarea instanţei chiar şi pentru lucrări de conservare. Hotărârea Guvernului încalcă, astfel, principiul separaţiei puterilor în stat", a declarat Ana Luduşan, preşedintele Ligii Apărării Drepturilor Omului din Cluj.