Curtea Constituţională a respins ieri forma în care USL a votat în Parlament Statutul senatorilor şi deputaţilor, din cauza lacunelor privind revocarea aleşilor cu probleme de integritate. Soluţia dată de Curte reflectă limitele majorităţii confortabile a USL în Legislativ.
Curtea Constituţională a admis sesizarea PDL şi PP-DD de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Statutului parlamentarilor referitoare la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.
În aceste condiţii, Statutul se va întoarce în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii. Practic, decizia de ieri anulează o iniţiativă liberală care a intrat în vigoare la mijlocul acestei luni. Pe 13 februarie, plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 298 de voturi pentru, 101 împotrivă şi 36 de abţineri, noile modificări la Statutul parlamentarilor astfel încât acestora să le fie permis ca perioada de contestare a deciziilor ANI să se tripleze – de la 15 la 45 de zile.
Măsura le-ar fi permis aleşilor cu probleme de integritate să tergiverseze retragerea lor din Legislativ, lucru care a atras în numeroase rânduri criticile partenerilor externi ai României. De altfel, o astfel de prevedere era în total dezacord cu recomandările cuprinse nu numai în luările de poziţie ale oficialilor europeni şi americani, dar şi în rapoartele MCV care reflectă percepţia pe care Comisia Europeană o are asupra progreselor în justiţie.
La decizia de ieri a CCR s-a ajuns după ce – în ciuda consensului din USL – PDL şi PP-DD au depus la Curtea Constituţională o sesizare privind proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor. Cristian Rădulescu, liderul senatorilor PDL, a spus, atunci, că temeiul în baza căruia a fost atacat Statutul parlamentarilor se referă la articolul 16 din Constituţie, care prevede că în România nu există privilegii şi că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Curtea a arătat ieri necons-tituţionalitatea acestei prevederi, iar unele voci susţin că motivarea ar consta în faptul că s-ar crea o discriminare faţă de persoanele care au la dispoziţie un termen de trei ori mai redus.
Antonescu, un pas înapoi
Liderul liberal, Crin Antonescu, declara înainte de vot că “în principiu, grupurile USL susţin această modificare.” Ieri, imediat după decizia Curţii, Antonescu a precizat: “Respectăm hotărârea Curţii şi, evident, forma finală a legii va fi în concordanţă cu decizia Curţii. Noi, cei care am votat amendamentul domnului Chiuariu, am pornit de la ideea că între parlamentari şi funcţionari publici există diferenţă mare. Cu alte cuvinte, parlamentarii nu sunt funcţionari publici, sunt altceva. Asta n-a însemnat, în gândirea noastră, în intenţia noastră, că parlamentarii sunt deasupra legii”.
Băsescu, de la Viena: „Yes!“
O reacţie a avut ieri şi preşedin-tele Traian Băsescu. Aflat la Viena, şeful statului a salutat decizia Curţii, precizând că “probabil au constatat neconstituţionalitatea la 45 de zile, nu se poate altfel decât 15, ca şi la ceilalţi”.
Tot ieri, secretarul Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, membru al UNPR, a declarat că decizia Curţii Constituţionale referitoare la Statutul deputaţilor şi senatorilor este corectă. “Decizia Curţii era previzibilă, am avut o opinie în acest sens şi anterior pronunţării. Vreau să subliniez că nu Statutul a fost declarat neconstituţional, ci doar acele articole care vizau termenul de 45 de zile – sunt două articole. E o decizie corectă, ne dă posibilitatea să îndreptăm acea eroare care se făcuse ca la 45 de zile mandatul să înceteze indiferent dacă e atacat sau nu.”
Criticile europene
Raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare a criticat o serie de amendamente la Statutul parlamentarilor. “Credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea ca, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni”, se arată în raport.
