Reprezentantii celor 27 de tari membre se aduna astazi la Bruxelles la primul Consiliu European de dupa europarlamentare.

Presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc vor lua parte la unul dintre cele mai sofisticate exercitii de negociere prin care a trecut Uniunea Europeana de la referendumurile negative ale Frantei si Olandei (2005) incoace. Intr-un clasament al Centrului Roman de Politici Europene (CRPE) care tine seama de experienta europeana, sustinerea politica din tara, profesionalismul, CV-ul si sustinerea externa, pe primul loc pentru un post de comisar se plaseaza Dacian Ciolos, urmat de Vasile Puscas, Monica Macovei si Mihai Tanasescu. Dar pana la comisar e drum lung. Inainte sa predea presedintia rotativa a UE Suediei, premierul ceh, Jan Fisher, trebuie sa gaseasca, alaturi de mai-marii Uniunii, solutii in fata unor probleme care, printre altele, pot amana constituirea noii echipe de comisari europeni pana dupa referendumul irlandez, programat in octombrie. Pelerinajul diplomatic recent al lui Jan Fisher pentru discutii cu Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, Fredrik Reinfeldt (premierul suedez, viitorul presedinte al UE) si Gordon Brown, premierul britanic, nu a avut pe agenda numai evolutia economica si masurile contra incalzirii globale, asa cum anunta comunicatele oficiale privind Consiliul European, ci si complicate probleme de fond. Cu unele rezerve, liderii europeni vor cadea cel mai probabil de acord sa ii acorde sprijinul pentru un nou mandat actualului presedinte al Comisiei Europene, popularul Jose Manuel Barroso. Dar, in ciuda victoriei categorice a Partidului Popular European – 264 mandate vs 182 mandate ale socialistilor –, situatia este mai mult decat complicata in privinta investirii comisarilor. Daca s-ar aplica Tratatul de la Nisa (in vigoare), o majoritate simpla ar fi suficienta (PE abia si-a capatat, mai degraba informal, dreptul de a spune nu Consiliului European), dar Tratatul de la Nisa spune ca numarul de comisari trebuie sa fie mai redus decat numarul de state membre. Deci, care tari membre raman fara comisari? Grea decizie. In schimb, daca liderii europeni vor  proceda potrivit Tratatului de la Lisabona, adica 27 de comisari pentru fiecare tara pana in 2014, ei vor arunca Uniunea intr-o profunda criza de legitimitate, din moment ce aplica acest tratat inainte ca irlandezii sa il accepte prin referendum (l-au respins o data, pe 13 iunie 2008). Pe de alta parte, Tratatul de la Lisabona (deci inca in curs de ratificare) prevede puteri mari pentru PE la investirea Comisiei, astfel ca popularii vor trebui sa negocieze cu socialistii si eventual sa le ofere unele dintre functiile nou-create, de exemplu cea de presedinte al Uniunii Europene, sau chiar comisari. Solutia care se prefigureaza este ca liderii europeni sa-si exprime public sprijinul pentru presedintele Comisiei, Barroso, si sa inceapa negocieri de facto astfel incat, in momentul in care se stie rezultatul Irlandei (octombrie), echipa sa fie gata sa-si preia functiile.  Unde se gaseste Romania pe aceasta harta? Centrul Roman de Politici Europene  saluta sprijinul Bucurestiului pentru Barroso, dar avertizeaza ca neintelegerile dintre PDL si PSD despre cine ar trebui sa desemneze comisarul sunt absolut pagu-bitoare si ilogice; intr-un astfel de context, nici nu mai conteaza ce partid a castigat, ci perseverenta si expertiza  Romaniei in a strabate acest hatis.