Premierul finlandez, Jyrki Katainen, a recunoscut ieri, la Helsinki, într-o conferinţă de presă comună cu Victor Ponta, că România îndeplineşte criteriile tehnice, dar a precizat că aşteaptă Raportul MCV. Această schimbare diplomatică vine în urma semnalului similar, dat recent de Jose Manuel Barroso.
Aderarea României la spaţiul Schengen este blocată în acest moment de trei ţări: Finlanda, Olanda şi Germania. Premierul finlandez s-a referit la o decizie a Uniunii Europene privind condiţionarea aprobării aderării de un raport MCV pozitiv când a afirmat că „Finlanda aşteaptă, conform hotărârii luate la nivelul UE, următorul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a avea mai multe informaţii înainte de a adopta o decizie privind integrarea României în spaţiul Schengen”.
Adevărul este însă că nu există nici o hotărâre luată la nivelul UE, dar există un consens în acest sens construit în jurul poziţiei germane. Din acest motiv, chiar şi în lipsa unei decizii oficiale, consiliile JAI la care trebuia discutată problema aderării României şi Bulgariei fie au amânat chestiunea, fie nu s-au mai ţinut. Acum, Katainen a recunoscut că România îndeplineşte criteriile tehnice şi a admis că ţara sa şi-ar putea schimba poziţia în cazul unui raport MCV pozitiv. În replică, Ponta a plusat şi a declarat că „la sfârşitul acestui an ar putea fi aprobată prima etapă a procesului de integrare, cu frontierele aeriene”. De unde ştie Ponta acest lucru este încă neclar, dar ceea ce este clar este că a lăsat să-i scape public o asigurare pe care a primit-o în privat de la vreun oficial european.
Că există o schimbare de poziţie la Bruxelles în sensul unei atitudini mai binevoitoare s-a văzut din declaraţiile preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso, care a afirmat la mijlocul acestei luni într-un interviu acordat postului public de radio bulgar, că cele două ţări îndeplinesc criteriile tehnice şi că „merită o şansă să adere”. Prin „şansă”, Barroso se referea la o şansă politică, din partea statelor membre, pentru că decizia este politică.
Că există o şansă bună ca la Consiliul JAI din decembrie, România să primească o decizie favorabilă unei aderări în două etape – mai întâi cu frontierele maritime şi aeriene şi ulterior cu cele terestre–o arată şi insistenţa cu care preşedintele Traian Băsescu le-a cerut ambasadorilor români din Europa să pledeze pentru susţinerea primei etape a aderării în această iarnă, după ce, în luna iunie, declarare într-un interviu acordat unui ziar austriac că se aşteaptă ca România să devină membră până în aprilie 2014.
Înţelegerea pare să fie destul de simplă: dacă raportul MCV e bun şi arată că justiţia este lăsată să funcţioneze, atunci Guvernul primeşte un bonus – prima etapă a aderării – până la următorul raport şi tot aşa. Problema este că aderarea la Schengen nu depinde cu adevărat de performanţele României în justiţie, ci de voinţa politică a statelor membre, cu alte cuvinte, oricând cineva va putea invoca motive noi pentru a bloca aderarea.
Pentru un demers de succes este însă esenţială susţinerea Germaniei, care, cu realegerea Angelei Merkel, are şanse bune. Olanda se poate opune singură, dar nu foarte mult timp, şi există deci şanse bune ca în decembrie să România să spargă pentru prima oară, chiar dacă parţial,
bariera Schengen.
