După predarea de ştafetă Marko Bela-Kelemen Hunor, UDMR rămâne la guvernare, dar încearcă să pună condiţii şi termene mult mai precise partenerilor de la PDL. Surpriza Congresului de la Oradea a fost însă oficializarea războiului rece dintre UDMR şi FIDESZ.
Cei peste 500 de delegaţi prezenţi la Congresul UDMR au trasat o misiune clară miniştrilor, senatorilor şi deputaţilor Uniunii: adoptarea unor „măsuri imediate şi radicale, la nivel parlamentar şi guvernamental pentru ieşirea din recesiune”. Obiectivele misiunii sunt şi ele foarte clare şi au termene precise de înfăptuire. Primul: 1 iulie 2011, când să fie reduse impozitele şi contribuţiile pentru forţa de muncă, iar firmele mici şi mijlocii să fie sprijinite în accesarea creditelor cu dobândă preferenţială şi cu garanţie de stat în proporţie de 80%.
Al doilea termen clar, 1 ianuarie 2012, vizează simplificarea „radicală” a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, a pachet cu reducerea numărului de impozite. Fără termene, dar nu mai puţin importante sunt „lichidarea situaţiilor de monopol şi a funcţionării cartelurilor, reducerea corupţiei şi a evaziunii fiscale”. Toate aceste obiective vor constitui baza în negocierile cu partenerii de guvernare şi, totodată, un instrument de presiune. De unde se vede treaba că reprezentanţii UDMR au conştientizat că doar adoptarea mult vehiculatului Statut al minorităţilor naţionale nu poate redresa Uniunea în preferinţele electoratului, fie el maghiar. De reuşita atingerii obiectivelor economice menţionate depinde rămânerea UDMR la guvernare şi, implicit, intrarea în Parlament în 2012.
A doua opţiune: ieşirea de la guvernare, dar rămânerea în coaliţie
Dacă partenerii de guvernare de la PDL nu vor susţine măsurile propuse de UDMR, Uniunea ar avea de ales între două variante. Prima presupune ieşirea de la guvernare, dar rămânerea în coaliţie.
Cu alte cuvinte, udemeriştii ar urma să susţină în Parlament un guvern minoritar, fără a fi însă asociaţi direct echipei executive. Varianta a fost lansată de consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter şi ea s-a bucurat de surprinzător de multă susţinere în rândul delegaţilor, dacă ne uităm că fostul senator UDMR a reuşit să adune 118 voturi şi l-a devansat lejer pe Olosz Gergely, considerat până în momentul votului principalul contracandidat al lui Kelemen Hunor.
În fine, a doua variantă pentru care ar putea opta UDMR dacă nu reuşeşte să cadă la pace cu PDL este să dea curs, în lunile următoare, cererii în „căsătorie” venite din partea opoziţiei, cerere reiterată şi pe parcursul Congresului de la Oradea. „Cât protocolul de colaborare funcţionează nu avem de ce să ieşim din această coaliţie”, a fost însă declaraţia lui Kelemen Hunor, după instalarea în fruntea Uniunii, prin votul a 371 delegaţi.
FIDESZ, principalul inamic al Uniunii
Congresul UDMR a adus, totuşi, o surpriză de proporţii: a oficializat războiul rece dintre Uniune şi FIDESZ, principalul partid de guvernare din Ungaria. Relaţiile glaciale dintre cele două formaţiuni au fost arătate şi de faptul că Guvernul de la Budapesta şi FIDESZ nu au trimis decât emisari de rangul doi la Oradea.
Tonul ostilităţilor a fost dat de Ildiko Gal, reprezentanta şefului FIDESZ, Viktor Orban. Aceasta şi-a exprimat în mod deschis preferinţa pentru Laszlo Tökes, care doreşte să iniţieze un Partid Popular al Maghiarilor din Ardeal.
Ildiko Gal a vorbit şi despre posibilitatea „redefinirii relaţiilor dintre UDMR şi FIDESZ”. Declaraţia a fost percepută de către participanţii la Congres drept o ameninţare voalată, iar un delegat secui a replicat, de la tribuna Congresului, că se miră că „nu mi s-a deschis brişca în buzunar când am auzit aceste declaraţii!”. A urmat replica noului vicepreşedinte politic al UDMR, ministrul Mediului, Laszlo Borbely: „Chiar dacă cineva deţine două treimi din Parlamentul de la Budapesta, nu ne poate da nouă indicaţii”.
El a afirmat că maghiarii ardeleni pot accepta să fie parteneri cu Guvernul de la Budapesta, dar parteneri cu drepturi egale.
