Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală în cazul Nana, pe baza unei sesizări a Corpului de Control a primului-ministru. Deși acțiunea a fost declanșată ca un atac la premierului Ponta la adresa președintelui Băsescu, raportul face trimitere la răspunderea demnitarilor locali, proveniți din PSD, PNL, PC sau PDL.
Procurorii au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptele sesizate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Acțiunea a fost demarată pe baza unei sesizări făcute de Corpul de Control, care a întocmit un raport privind retrocedarea terenurilor și l-a trimis și comisiei parlamentare de anchetă.
În Raport se arată că Primăria Nana a emis 22 de titluri de proprietate, pentru terenuri însumând 218 hectare, fără respectarea legislaţiei în vigoare. Documentul precizează că organizarea şi funcţionarea comisiei de fond funciar a comunei Nana nu au fost făcute cu respectarea prevederilor legale în perioada 2008-2013. “Începând cu 2008, o parte din membrii Comisiei locale de fond funciar Nana, şi anume Gheorghe Dobre, Marin Niţu şi Constantin Manea, au participat la luarea deciziilor în cadrul comisiei locale de fond funciar Nana fără să fie numiţi ca membri ai comisiei prin ordin al prefectului, aşa cum prevedeau dispoziţiile legale”, se spune în raport.
De asemenea, s-a constatat că înregistrarea, verificarea şi analizarea cererilor privind reconstituirea drepturilor de proprietate s-a realizat în mod defectuos şi fără respectarea dispoziţiilor legale. Reconstituirea drepturilor de proprietate s-a făcut pe alte amplasamente decât pe vechile terenuri care au aparţinut foşilor proprietari şi fără obţinerea consimţământului acestora sau a persoanelor îndreptăţite. Totodată, membrii comisiei de fond funciar, precum rude şi afini ai acestora, au depus cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate, ceea ce reprezintă "posibile situaţii de conflict de interese".
Ce a cumpărat Ioana Băsescu
Documentul are un capitol destinat BERFIGE SRL, societatea care a achiziţionat 290 ha, după ce comisia de de fond funciar a reconstruit drepturile de proprietate "cu încălcarea dispoziţiilor legale".
Potrivit raportului, contractele de vânzare-cumpărare pentru aproximativ 278 ha au fost semnate la "vânzător" de Simona-Alina Preda, referent în cadrul primăriei şi fiica secretarului primăriei, Tudoriţa Niculae, ea fiind împuternicită de proprietari.
De asemenea, se mai arată că Simona-Alina Preda este căsătorită cu Daniel Preda, fiul contabilei primăriei, Vasilica Preda. Obiectul de activitate al societăţii l-a reprezentat “Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii”, dar potrivit unui document trimis emis de ANAF, “în perioada 2009-2013, BERFIGE SRL nu a înregistrat venituri din activitatea principală”, iar din 24 august 2012, firma a fost declarată “inactivă ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative” precum şi pentru că “nu funcţionează la sediul social declarat”. În anul 2013, terenul în suprafaţă totală de 290,41 ha a fost vândut de către societatea BELFRIGE SRL unei persoane fizice, pentru suma de 5.844.864,26 RON", se scrie în raport. Menționăm că “persoana fizică” – al cărei nume nu este menționat în raport este Ioana Băsescu, fata cea mare a președintelui Traian Băsescu.
Ce spune primarul din Nana
Cu alte cuvinte, raportul Corpului de Control face trimitere către răspunderea autorităților locale. În perioada 2008-2013, menționată în raport, primăria Nana a fost condusă de Dumitru Budișteanu (PC) și Gheorghe Dobre (PDL). În acleași interval, prefectura județelui Călărași a fost condusă de funcționari publici, dar fiecare a fost propulsat de către un partid: Jenel Șerban (PC), Doru Ioan Tărăcilă (PSD), Lilian Onescu (PNL) și Gheorghe Iacob (PSD).
De altfel, tema apartenenței politice a celor care poartă răspunderea juridică pentru retrocedarea terenurilor a fost pusă pe tapet și de către președintele Traian Băsescu. Acesta a afirmat că, dacă s-au făcut restituiri ilegale, “prefecții și primarii care au făcut astfel de restituri trebuie anchetaţi ” și a menționat că “prefecţii şi primarii din timpul restituirii au fost întotdeauna de la PSD”.
Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, menționat în raport și în calitate de președinte al comisiei de restituire, susține că întreaga responsabilitate aparține ediliului care l-a precedat, Dumitru Budișteanu (PC), între timp decedat. “Lumea nu înțelege că, din 2008, când am devenit eu primar a început înmânarea titlurilor de proprietate, dar solicitările erau din 2005. Cei care au discutat cererile înainte de venirea mea știu mai bine. Actele au fost analizate înainte de venirea mea ca primar”, afirmă Dobre. El susține că a și fost avertizat de acest aspect de către predecesorul său. “Eu știu că despre morți se vorbește numai de bine, și nu vreau să îl vorbesc de rău. Dar mi-a și zis înainte să preiau mandatul<<Nu mai ai cine știe ce de făcut, sunt majoritatea rezolvate”, a relatat Dobre. Pe de altă parte, el susține că primarul nu poate superiza toate actele din primărie. “Pentru legalitatea documentelor din primărie răspund juriștii. Primarul nu este alfa și omega să le știe pe toate”, a comentat Dobre. El nu este de acord nici cu acuzațiile de conflict de interese la adresa unor membri ai comisiei. “Pe mine nu mă poate împiedica nimeni să cer cele patru hectare care au apraținut bunicului. Cererea era depusă din 2005, nu a fost depusă în 2008 când am devenit eu primar”, a comentat Dobre.
Parlament
Ce se întâmplă cu comisia specială?
Preşedintele Comisiei Călăraşi, senatorul Mihai Fifor, a declarat, ieri, că va solicita Comisiilor juridice să precizeze care este statutul actual al comisiei, având în vedere că Parchetul ICCJ a demarat cercetări în cazul Nana. Potrivit Regulamentului Camerelor atunci când pe rol apare o investigaţie a unui organism specializat, respectiv Parchet, sau DNA, comisia parlamentară îşi suspendă activitatea.
