23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportTăriceanu, al doilea om în stat. Care sunt mizele PSD

Tăriceanu, al doilea om în stat. Care sunt mizele PSD

Fostul premier liberal a devenit preşedinte al Senatului cu sprijinul USD şi UDMR, la o săptămână după ce Crin Antonescu a demisionat din acest post. Călin Popescu Tăriceanu a obţinut 93 de voturi în timp ce candidatul PNL, Marius Obreja, a obţinut 45 de voturi iar cel al PDL, Dumitru Oprea, 15 voturi.

Victor Ponta speră, în acest fel, să îi ofere lui Tăriceanu o platformă pentru a-i atrage pe nemulţumiţii din PNL, în special în cazul unui eşec al liberalilor la alegerile europarlamentare. Până acum, liberalii s-au ferit să îi excludă pe liberalii care au votat pentru instalarea Guvernului Ponta III, tocmai pentru a nu alimenta partidul lui Tăriceanu.

De altfel, primul discurs al lui Tăriceanu a fost unul cu accente de campanie, marcat de referiri la păstrarea USL, cu toate că alianţa nu mai există, în urma ieşirii PNL de la guvernare. Aceeaşi retorică a fost folosită şi de premierul Victor Ponta. P3

Imediat după ce a fost ales, Călin Popescu Tăriceanu s-a aşezat în scaunul de preşedinte al Senatului şi a preluat conducerea şedinţei de plen. Primul său discurs a fost unul cu accente de campanie, marcat de referiri la păstrarea USL, cu toate că alianţa nu mai există, în urma ieşirii PNL de la guvernare. „Proiectul USL este un proiect viabil pe care nu am putut să-l ducem la îndeplinire”, a spus Tăriceanu.

Mai mult, el a promis că va fi „un preşedinte corect, echilibrat şi echidistant dar implicat”. Tăriceanu a reluat o serie de teme din perioada când era premier – cum ar fi ideea ca România are nevoie de un nou pro­iect politic, după aderarea la NATO şi UE, iar ţara noastră ar trebui să fie a şaptea putere din Europa (ţinând cont de populaţie – n.r.). Aceeaşi retorică a fost folosită şi de premierul Victor Ponta. „Domnul Tăriceanu va duce mai departe proiectele USL. Nu am absolut nici o intenţie să dau o lovitură de imagine PNL. Tăriceanu are prestanţa unui om de stat, şi îl poate înlocui pe Traian Băsescu”, a comentat Ponta. Crin Antonescu, în schimb, a vorbit despre „o încercare disperată de a rupe PNL”. “Este probabil cea mai ruşinoasă atitudine a unui fost preşedinte a PNL”, a replicat Antonescu, explicând că nici un alt şef al liberalilor nu a fost în situaţia „să ajungă la mâna şi la uşa PSD”. Postul de preşedinte al Senatului a rămas vacant după ce Crin Antonescu şi-a dat demisia în timpul şedinţei Parlamentului în care a fost votat Guvernul Ponta III.

Calculele lui Victor Ponta

Anterior votului din plen, Tăriceanu, care a demisionat din PNL după ieşirea de la guvernare, a obţinut sprijinul oficial al partidelor din coaliţia majoritară – PSD, UNPR, PC şi UDMR.

Cu o seară înainte, sprijinul PSD pentru Tăriceanu părea în cumpănă. Victor Ponta recunoştea existenţa acestei variante, pe care o negociase cu Tăriceanu acum o săptămână, în timp ce preşedintele executiv, Liviu Dragnea, îşi exprima dezacordul, afirmând că postul ar trebui să revină unui senator PSD.

Pentru a-l impune pe Tăriceanu în fruntea Senatului, Ponta a trecut peste opinia lui Dragnea, dar şi peste dorinţa senatorilor PSD de a avea un candidat propriu, în persoana lui Ioan Chelaru.

Pe ce se bazează premierul? Pe de o parte, are o strategie de comunicare adresată electoratului USL, încercând să pozeze în campionul menţinerii acestei alianţe. Pe lângă sprijinul pentru Tăriceanu, Ponta a repetat în permanenţă că, în afară de demnitarii PNL care şi-au dat demisiile, nici un liberal nu va fi schimbat din funcţie. Pe de altă parte, liderii PSD speră să dea un mesaj clar liberalilor nemulţumiţi: că au posibilitatea să vină alături de Tăriceanu, să se îns­crie în partidul acestuia, Partidul Reformator Liberal, şi să fie răsplătiţi cu funcţii. De altfel, tocmai pentru a alimenta aceeaşi strategie, Ponta a lăsat să se înţeleagă că, dacă PSD va avea candidat la prezidenţiale, viitorul premier ar putea proveni din zona de centru-dreapta, adică din rândurile liberalilor din jurul lui Tăriceanu.

Deocamdată, sprijinul USD pentru Tăriceanu a fost salutat, ieri, de doi deputaţi PNL: fostul ministru de Interne, Radu Stroe, dar şi fostul membru PDL, Mihai Stănişoară.

Citeşte şi: Tăriceanu este noul preşedinte al Senatului

Potrivit unor surse politice, în jur de 15 parlamentari liberali ar fi dispuşi să i se alăture lui Tăriceanu. Însă, nu toţi sunt dispuşi să facă un asemenea pas acum şi aşteaptă rezultatele alegerilor europarlamentare. Dacă PNL nu va obţine un rezultat bun la scrutinul din 25 mai, scad şi şansele unei victorii a lui Crin Antonescu la prezidenţiale şi, implicit, şansele revenirii liberalilor la Putere. Cu alte cuvinte, după europarlamentare sunt posibile plecări dinspre parlamentarii PNL către partidul lui Tăriceanu.

În planurile PSD, lucrurile nu se opresc aici. Ei speră ca Tăriceanu să fie urmat şi de o parte din liberalii cu funcţii în deconcentrate, care se află în subordinea ministerelor, dar şi din serviciile judeţene, aflate în subordinea preşedinţilor de CJ.

Calculele PNL

Conducerea liberalilor încearcă, la rândul său, să contracareze planurile PSD. Până acum, reprezentanţii PNL s-au ferit să îi excludă pe colegii care au votat pentru instalarea Guvernului Ponta III, tocmai pentru a nu alimenta partidul lui Tăriceanu. De asemenea, liderii PNL le-au cerut şefilor de filiale să discute cu parlamentarii din judeţele lor, în încercarea de a preîntâmpina plecările din partid.

Pierderea unui număr cât mai mic de parlamentari are o miză suplimentară pentru PNL. Liberalii au în prezent 148 de senatori şi de deputaţi, iar pentru depunerea unei moţiuni de cenzură sunt necesare 144 de semnături. Orice dezertare pune în pericol strategia PNL de a iniţia pe cont propriu moţiuni de cenzură, fără semnături de la PDL, pentru ca liberalii să arate că reprezintă „adevărata opoziţie”. Această strategie este văzută de PNL ca esenţială în perspectiva alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.

PRECEDENT

Premier cu sprijinul PSD

Intrat în politică în 1990, când s-a înscris în PNL, Călin Popescu Tăriceanu a condus Guvernul României între 2004 şi 2008, dar şi Partidul Naţional Liberal între 2004 şi 2009. În perioada 2007 -2008, după ce Tăriceanu i-a exclus pe miniştrii PD din Guvern, el a supravieţuit la Palatul Victoria graţie sprijinului PSD, fără ca social-democraţii să fie cooptaţi în Executiv. În urmă cu două săptămâni, el a părăsit PNL, nemulţumit de decizia conducerii de a scoate partidul de la guvernare.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...

Explozie la Rafinăria Petromidia! Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție

O explozie s-a produs, vineri, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea”, explozia...

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...
Ultima oră
Pe aceeași temă